Cheltuieli de judecata

CRed ca totusi Codul e invechit cu privire la aceste aspecte...

1. De ce numai creantele certe, lichide si exigibile? De ce nu si cele exigibile in viitor, de exemplu la o luna de la pronuntare?
2. Creantele, asa cum le descrieti dv., nu sunt exigibile, va spun de ce:
Care e ziua pronuntarii? Care e ora pronuntarii? Imi spuneti mie acum, inainte de a pune concluzii pe fond, raspunsul la aceste intrebari, ca sa determin eu apoi, ca jude, daca aceasta creanta e exigibila ori ba?
Intelegeti ca exista o diferenta, legal, intre ramanerea in pronuntare si pronuntarea efectiva? Conform aceluiasi cod...
Ati asistat vreodata la o pronuntare? Eu n-am fost atat de naiva, dar am avut clienti care au dorit asta... O doamna a stat in judecatorie pana a fost data afara de jandarmi ca inchideau =D> si... surpriza, a doua zi aparuse pronuntarea in condica desi... ea nu vazuse si nu auzise nimic! Precizez ca facuse si cerere scrisa sa participe la pronuntarea in sedinta publica.
Daca la momentul pronuntarii creanta devine exigibila, inseamna ca la momentul deliberarii judecatorilor ea nu e inca.
Sigur ca am vazut instante care au obligat pe asemenea probe partile la cheltuieli, nu cred ca e corect. Conform legislatiei actuale.
Cand aflati ca s-a pronuntat o instanta? A doua zi dupa? Prin urmare, e destul de nedrept [pentru un client stabilirea unui termen de plata pe acre nu are cum sa il respecte, caci el afla a doua zi ca ieri trebuia sa plateasca...
O factura semnata de acceptare, cu data ramanerii in pronuntare, ar ajuta dar... tot nu cred ca e document de plata si tot nu cred ca e corect a se acorda cheltuielile.
Am intr-un dosar penal de doi lei asta, o sa vad ce obtin in recurs.

Cheltuiala inseamna altceva decat debit, cheltuiala inseamna o suma platita deja, un debit achitat. Asa incat, insusi termenul de cheltuiala cred ca duce la ideea ca instanta poate acorda numai ce s-a platit deja, ce s-a cheltuit.
Si nu cred ca trebuie sa folosim definitii din DEX intr-o argumentare juridica musai, insa in cazul de fata nu exista o definitie a cuvantului cheltuiala (juridica, economica, comerciala, contabila, fiscala, in uzul curent) care sa duca la alta idee.
In alin. 2 e un pleonasm acolo, cu cheltuieli facute.
In Procedura penala lucrurile sunt si mai clare, acolo cheltuielile sunt deja avansate sau facute. NU vad de ce ar fi diferenta de tratament, in conditiile in care se cface chiar trimitere la legea civila.
Cred ca cele doua proceduri nu au motiv sa fie si nici nu sunt contrare.

Astfel, cred ca procedurile sunt invechite sub acest aspect, dar nu cred ca in redactarea actuala ar trebui acordate cheltuielile... necheltuite.
Si uneori, in argumentare, nu avem musai un aricol de lege la baza, ci obiceiul locului, principii de drept, coroborari de legi sau interpretari mai ample ale aceluiasi articol folosit de partea adversa.

Contraargumente?

In procesul penal cheltuilile sunt avansate de stat.Deci, se considera ca au fost achitate de stat.

In procesul civil trebuie sa existe dovada platii.Chitanta face aceasta dovada.In lipsa chitantei, depusa in original, nu se considera cheltuiala efectuata catre avocat.
Este vorba doar de un drept de creanta al avocatului impotriva clientului, drept de creanta pe care instanta nu il poate transera in patrimoniul partii adverse din proces ( care este tert in raport de contractul dintre avocat si client).

Marele dezavantaj este acela ca partea trebuie sa timbreze ulterior atunci cand va solicita cheltuielile de judecata in cadrul unui proces separat.Isi va recupera si acei bani.
Totusi aceasta este problema clientului si nu a avocatului.Pe client il intereseaza in primul rand castigarea procesului.

avocat Claudiu Lascoschi

Mai mult de 2-3 penali de doi lei pe an, nu am, dar in niciunul nu m-a platit statul! Si nici expertizele pe care le-am cerut nu le-a platit statul, tot cine le-a cerut le-a achitat. Nici expertul parte... nici ziua de munca a martorului nu a platit-o statul.

Nu cred ca e numai problema clientului, e si problema avocatului care trebie sa-l informeze pe client care sunt efectele faptului ca nu i se achita onorariul pana la final de proces.

Buna ziua,

De cand nu am mai vizitat forumul s-a publicat in MO solutia CEDO in cauza Tarau contra Romaniei, prin care CEDO:
- a declarat admisibila cererea principala a reclamantei;
- ...
- a obligat statul sa plateasca direct avocatului onorariul avocatial.

De aici se intelege faptul ca onorariul nu fusese platit. CEDO nu a avut nevoie sa vada chitanta prin care s-a achitat integral onorariul de avocat.
Oare instantele romanesti ce vor face?

Cu stima