o cunostinta a luat o amenda de 2000 de lei de la politie. Era in fata blocului in care locuieste, avea declaratie cu bifa pe activitate fizica individuala, insa nu a contat acest aspect, politistul nu a avut chef sa se uite pe declaratie. Ma rog, a facut o plangere pe care a depus-o la judecatorie, dar ce sa zic, nu s-a priceput si a cam gresit ( nu a inteles referirile din pv la legislatia aplicata si a scris gresit numerele legii, anul, etc). Nu stiu daca mai poate interveni asupra plangerii. Poate fi schimbata, partial sau in tot ? Abia a primit numar dosarul la judecatorie, inca nu este stabilita data primei infatisari.
Multumesc.
Acestea sunt riscurile folosirii "modelelor"de pe net, a faprului ca justitiabilii nu inteleg sa apeleze la un avocat macar pt o consultatie si o redactare de plangere etc.Cererea de chemare în judecata/contestația formulată poate sa fie modificată pana la primul termen de judecată.Sa nu creada "amicul"ca astfel de probleme se rezolva daca a auzit la tv de decizia CC și scrie acolo ca amendă e "neconstitutionala",problemele sunt mult mai subtile...
Pe langa invocarea deciziei CCR,
poate invoca si alte motive de nelegalitate si/sau neteminicie!
Mai mult decat atat, plangerea contraventionala trebuie sa respecte toate cerintele imperative ale unei cereri de chemare in judecata, ar fi prudent sa contracteze servicii avocatiale de redactare!
Cererea poate fi modificată până la
primul termen.
Actiunea introductiva de instanta poate fi modificata ori precizata pana la primul termen de judecata.
Odată cu plângerea, trebuie să depuneți și dovada că ați plătit 20 de lei taxa judiciară de timbru (obligație prevăzută de art. 19 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru: „În materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate, se taxează cu 20 lei.”)
Mentionati ca va întemeiati plângerea pe dispozițiile art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
"Cu alte cuvinte, raţiunea legii este tocmai aceea de a constitui temeiul legal al restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, în acord cu imperativul constituţional stabilit în art.53 alin.(1), precum şi temeiul legal al măsurilor excepţionale care pot viza inclusiv atribuţii ale instituţiilor fundamentale ale statului. Reţinând că actul normativ care restrânge/afectează drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor sau instituţii fundamentale ale statului cade în sfera interdicţiei prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituţie, Curtea a constatat că, în actualul cadru constituţional, un atare act nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului, adoptată cu respectarea dispoziţiilor art.73 alin.(3) lit.g) din Constituţie, în regim de lege organică", arată C.C.R.