Mama nu își mai poate controla copilul minor

Da, dar este complicat pentru ca minora va refuza orice consiliere.
De.aceea am.recomandat interventia paterna.Poate exercita o anumita autoritate.
Insa, nu se stie cum ar reactiona daca s-ar intalni cu tatal, sau daca ar vrea sa se intalneasca cu el.

Nu dorește să ia legătura cu tatăl.cu condiția să îi ofere libertate deplina

CLAUDIU LASCOSCHI a scris:

Da, dar este complicat pentru ca minora va refuza orice consiliere.
De.aceea am.recomandat interventia paterna.Poate exercita o anumita autoritate.
Insa, nu se stie cum ar reactiona daca s-ar intalni cu tatal, sau daca ar vrea sa se intalneasca cu el.

Daca tatal are hotarare judecatoreasca cu program de vizita ar putea sacai minora si sa se ajunga la consiliere psihologica.
Ar trebui insa sa se coordoneze foarte bine intre ei parintii.
Nu ar conta ce vrea sau ce nu vrea ea.
S-ar putea ajunge la variante atipice dar care sa ajute.
Este insa advevarat ca este foarte complicat ce zic eu si fara avocat cu abilitati juridice si psihologice deosebite nu cred ca se vor descurca deoarece avocatul ar trebui sa aiba potentialul de a pune presiune si pe minora si pe orice alta persoana ar exista in aceasta ecuatie juridica.

Varsta e extrem de periculoasa.
Ar fi bine sa apeleze la un psiholog, nu sa duca fata, caci sigur va refuza, dar sa o sfatuiasca pe mama pas cu pas cum sa faca. E nevoie de extrem de multa rabdare.
Mama ar mai putea legatura cu parintii celorlalti copii din anturaj, eventual facand impreuna front comun.
Ati mai putea, poate, gasi o persoana, din sau din afara familiei, pe care fata o pretuieste, si pe care sa o rugati sa va ajute, vorbind cu domnisoara.
Bataia, injuraturile, amenintarile nu ajuta sigur, chiar daca va lasa nervii, pe buna dreptate.
Ar putea mama incerca si varianta unui cadou, nu de valoare, ci unul sa i se lipeasca de suflet, si o invitatie apoi sa bea o cafea cele doua, si sa vorbeasca ca intre "fete".
La fel, sa-i scrie un bilet, cu te iubesc si as vrea sa vorbim, sau o scrisoare. Exclus reprosurile. Incercati sa o apropiati, nu sa o certati. E foarte greu, dar fata e cel mai important lucru pentru voi, asa ca strangeti din dinti.

Mulțumesc de sfat "proastasatului"

proastasatului a scris:

Varsta e extrem de periculoasa.
Ar fi bine sa apeleze la un psiholog, nu sa duca fata, caci sigur va refuza, dar sa o sfatuiasca pe mama pas cu pas cum sa faca. E nevoie de extrem de multa rabdare.
Mama ar mai putea legatura cu parintii celorlalti copii din anturaj, eventual facand impreuna front comun.
Ati mai putea, poate, gasi o persoana, din sau din afara familiei, pe care fata o pretuieste, si pe care sa o rugati sa va ajute, vorbind cu domnisoara.
Bataia, injuraturile, amenintarile nu ajuta sigur, chiar daca va lasa nervii, pe buna dreptate.
Ar putea mama incerca si varianta unui cadou, nu de valoare, ci unul sa i se lipeasca de suflet, si o invitatie apoi sa bea o cafea cele doua, si sa vorbeasca ca intre "fete".
La fel, sa-i scrie un bilet, cu te iubesc si as vrea sa vorbim, sau o scrisoare. Exclus reprosurile. Incercati sa o apropiati, nu sa o certati. E foarte greu, dar fata e cel mai important lucru pentru voi, asa ca strangeti din dinti.