Certificat mostenitor ciudat

Buna seara,
mergeti cu cerificatul sau cu adresa aceia la un avocat care sa stabileasca exact ce s-a intamplat.
fara a avea TOATE actele in fata e greu sa va dau un raspuns

Este necesar să mergeți la un avocat ales de dvs.
Aici, pe forum, nu prea se înțelege mare lucru din cele ce povestiți.
Legea la care faceți referire este legea notarilor publici...
Or, chiar dacă vreun notar ... v-ar fi băgat în traistă calitatea de moștenitor dupăl tatăl dvs. și după bunicul dvs. (pe care n-ați fi vrut-o sau ... cam așa s-ar înțelege din cele ce scrieți, deși sună bizar), eu tot nu văd (aici) legătura cu „chiria pe garaj”.
Este chirie sau este prejudiciu? (ce zice, mai exact, cel ce vrea, ce o fi vrând de la dvs.?) Căci cele două nu-s chiar aceeași „mâncare de pește” din punct de vedere al naturii lor juridice.

Dacă cineva vrea ceva (orice!) de la dvs. atunci trebuie să formulați apărări plecând de la ce (zice că) vrea (pretenția lui concretă) și de la de ce vrea ceea ce vrea de la dvs. (motivarea acțiunii/motivarea pretenției sale).

Dacă începeți prin ... a vă tăia singur craca de sub picioare (punând în discuție calitatea dvs. de moștenitor, indiferent cum o fi fost ea stabilită) eu vă spun că ați apucat-o pe drumul greșit... (și aceasta, chiar dacă, în concret, nu prea știu despre ce e vorba în speță, dar am, așa, un fel simț, dezvoltat în timp, al căilor care duc spre prăpastie).
Trebuie să existe și alte căi de apărare.

Multumesc de răspunsuri dar ma tem ca a fost complicata prea mult. Intrebarea este simplă.
Putea notarul sa incheie procedura succesorala si sa elibereze certificatul de moștenitor in baza legii mentionate fără ca eu sa fiu prezent respectiv tutorele meu legal(citat) si fara sa ma identifice concret(Cnp adresa de reședință etc)? Nu contest certificatul doar ca nu stiam de existenta lui.
Fac referirire la art. 75 pana 83 din legea 36/1995 din proceduri succesorale

Da, putea. La cel moment inteleg ca erati minor, deci neavand capacitate deplina de exercitiu, prezenta dvs nu ar fi ajutat. Iar citarea nu este obligatorie. Notarul doar "poate" cita, insa nu este obligatoriu sa procedeze astfel cu fiecare mostenitor, la fiecare dosar succesoral. Procedura succesorala notariala este amiabila, iar atat timp cat succesibilii sunt de acord, ei se prezinta din proprie initiativa. Daca unul dintre ei nu este de acord sau e absent, partile sunt indrumate la instanta.
Dvs discutati de o situatie de acum 23 de ani, perioada in care practica nu era intr-atat de detaliata si de minutioasa. Din punct de vedere legal, este suficient ca mostenitorii sa fie identificati sau identificabili. Atat timp cat v-a fost mentionat corect numele si cota ce va revine, este in regula. Ce prejudiciu ati suferit dvs mai exact?

MariuIrimia a scris:

Putea notarul sa ...

Păi, se pare că a putut ... deja. Dar ce importanță are dacă putea ori nu putea? Vă ajută, în prezent și în concret, cu ceva? Eu nu prea cred.

Vreți să ghicesc cum a putut? Aș putea încerca ... sprijinită pe o bibliotecă.
Și s-ar putea ca explicația certificatului pe care îl numiți „ciudat” să fie chiar banală.
Probabil că acolo a existat un curator al dvs. (pentru un conflict de interese între părinte și dvs. sau între tutore și dvs.).

Cine este/era, mai exact, persoana la care vă referiți când spuneți „tutorele meu legal la acea vreme”? Mama? Mama este părinte, nu tutore. O mamă poate fi tutore (adică „înlocuitor de părinte”) pentru copiii altora, dar nu pentru propriul ei copil. Pentru el este și rămâne părinte (nu devine înlocuitor de părinte, indiferent cine ar fi murit prin preajmă).

Ați fi putut avea un tutore doar în cazul în care ambii părinți erau decedați.
Erați în această situație? Vi se numise un tutore? Cine? Bunica?
Cu mama erați în conflict de interese cu privire la moștenirea tatălui dvs., dacă mama dvs. era soția supraviețuitoare a tatălui dvs. decedat.
Iar cu bunica erați în conflict de interese cu privire la moștenirea bunicului, dacă bunica era soția bunicului dvs. decedat.

În oricare din aceste situații ar fi fost nevoie de un curator (o terță persoană care să vă reprezinte interesele) pentru dezbaterea moștenirii tatălui și a bunicului dvs. Și era destul să fi trecut el/curatorul pe la notar. Și iată certificatul „ciudat”.

Eu pot să scriu mult și bine, folosind „dacă ...atunci...”
Dar, care este ideea!? Nu văd rostul. Sincer.
În ce fel că v-ar putea ajuta să respingeți pretențiile cu privire la „chiria pe garaj”, dacă lămuriți (sau nu) ce putea ori nu putea să făcă notarul acum 23 ani?