Am o relatie foarte speciala cu parintii mei si de aceea va rog sa ma ajutati cu sfaturi legate de situatia mea. Ai mei sunt in viata, dar imi fac ganduri in legatura cu ceea ce pot face astfel incat eu si fiul meu sa nu primim nimic din "averea" lor. Povestea mea este urmatoarea: sunt singura la pariniti, ai mei sunt divortati de 30 de ani, mama m-a crescut singura, nu s-a recasatorit, nu a mai avut un alt copil, are apartamentul in care am crescut pe numele ei (cumparat de la stat cu ea singur proprietar) si locuieste singura in el. Tata in prezent e la a treia casatorie, nu mai are niciun copil biologic, dar a adoptat unul impreuna cu actuala sa sotie. In timp, relatiile dintre noi au ajuns in cei mai rai termeni din cauza casatoriei mele. Vreau sa va intreb daca se poate face ceva in cazul in care mama mea face acte sau doneaza sau lasa mostenire casa altcuiva in afara de mine (m-a amenintat de curand ca va face acest lucru). De tata, banui ca nu se poate face nimic, intrucat cred ca deja toate bunurile sunt pe numele actualei sotii, dar totusi ma gandesc ca poate exista o solutie (a fost unic mostenitor al unui teren si a 2 case). De asemenea va rog sa imi indicatii legile unde pot gasi reglementate aceste aspecte. Va multumesc foarte mult!
Atat timp cat parintii sunt in viata ei dispun de averea lor asa cum doresc. Nu puteti face nimic decat sa va rugati pentru sanatatea lor si sa le doriti o viata cat mai lunga si frumoasa. Daca nu din dragostea ce le-o purtati, atunci pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie pentru a le schimba parerea in legatura cu mariajul dumneavoastra. Nu fac pe lupul moralist, dar nici o avere nu umple golul ce-l lasa pierderea unei persoane care ne-a dat viata.
Va doresc un an plin de dragoste.
Sincer...nu e cazul sa va dati cu parerea despre viata cuiva pe care nu il cunoasteti. Am si eu destule studii cat sa inteleg ca discut despre ce se va intampla dupa trecerea lor la cele sfinte (sau nu)...acesta este un forum despre probleme juridice, nu morale, etice si bisericesti, nu? Va doresc si eu un an plin de dragoste, eventual si sincera!
Daca mama decedeaza si nu face nici un act, dvs. ca descendent mosteniti tot. Daca apuca sa faca vreun act, in cazul in care acesta este:
- vanzare-cumparare, sunt slabe sanse sa mai recuperati ceva;
- donatie ( exista posibilitatea sa atacati actul, intervin probleme legate de rezerva succesorala, dar la fel de mici sansele de castig);
- daca face testament in favoarea cuiva, aveti 100% sanse sa castigati daca atacati actul.
Daca tatal a primit mosteniri, acestea se vor imparti intre dvs. si copilul infiat. La fel sunt valabile variantele de mai sus daca face vreun act in timpul vietii pt aceste bunuri - doar ca aici sunteti 2 descendenti. Daca alte bunuri sunt achizitionate in timpul casatoriei nr. 3, daca moare el primul ( inaintea sotiei nr. 3) mai culegeti si de acolo o parte.
Textele de lege le gasiti in Codul Civil, dar sunt atatea articole incat nu stiu pe care sa vi-l indic mai intai.
Daca mai aveti intrebari, nu ezitati sa le adresati.
Va rog sa ma scuzati. Asa cum am scris, nu fac pe lupul moralist si nu am avut nici cea mai minima intentie de a va jigni. Dar sincer, parerea mea este ca, daca parintii inteleg ca nu ati facut o alegere gresita in privinta mariajului pot renunta la o masura atat de drastica. Pentru ca, asa cum am mentionat in mesajul anterior, perintii pot dispune de averea lor asa cum cred ei de cuviinta. Din punct de vedere legal nu cred ca exista o posibilitate prin care sa le puteti ingradi acest drept. Doar prin punerea sub interdictie. Solutie care implica un proces, o expertiza IML, etc.
Va doresc o zi buna si va rog sa acceptati scuzele mele.
Nu e nicio problema. E un subiect sensibil pentru mine si de aceea nu accept nicio parere de la nimeni. Nu-si paote inchipui nimeni suferinta pe care atat eu cat si copilul meu o traim din cauza unei mame paranoice. Nu se poate schimba nimic deoarece mama mea a considerat ca eu nu ar fi trebuit sa ma marit niciodata, ci sa ii dedic ei viata mea, asa cum si ea a facut pentru mine. Si nu e nici vorba de avere, e vorba de un apartament de 50 de metri patrati intr-un bloc din 1975, in care sper ca o sa poata trai fiul meu, lipsit de necazurile prin care trecem noi acum, platind o chirie (pentru o garsoniera) ce ne depaseste posibilitatile de bugetari, in timp ce parintii mei (a caror unica fiica sunt) locuiesc linistiti in casele lor, facute mai mult cadou de regimul comunist. Scuzele va sunt acceptate. O seara buna!
Masa succesorala
marian1969tm
buna ziua,as dori sa stiu daca pot face un testament cu uzufruct viager doar pentru un singur copil la o proprietate (casa construita de mine) personala.Acest ... (vezi toată discuția)