Potrivit C.familiei orice bun dobandit (si nu mostenit) in timpul casatoriei se prezuma ca este bun comun daca nu se dovedeste contrariul.
In situatia Dvs. nu se pune problema sa impartiti un bun mostenit cu actuala sotie, indiferent daca ati mostenit acel bun ianinte sau dupa casatorie.
Daca se naste un copil, in timpul sau in afara casatoriei, acesta are dreptul de mostenire asupra bunurilor mostenite de dvs. numai dupa ce incetati din viata.
Concluzionand stati linistit, casatoriti-va si dati nastere la cati mai multi mostenitori.
Art. 31
Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot:
b) bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune; c
Daca dispunatorul nu a precizat ca acest bun va fi comun,atunci casa mostenita va fi un bun propriu si nu comun.In caz de divort,sotia nu va avea nici un drept la aceasta casa.
Multumesc foarte mult
"Daca se naste un copil, in timpul sau in afara casatoriei, acesta are dreptul de mostenire asupra bunurilor mostenite de dvs. numai dupa ce incetati din viata."
Oare nu are intai sotia dreptul la mostenirea sotului decedat primul? Abia dupa decesul celui deal doilea parinte, nu copilul mosteneste tot, in mod natural?
Cum se face (deschide) mosterirea?
In cat timp trebuie deschisa?
Trebuie deschisa deabia dupa moartea celui de-al doilea parinte?
Cam ce taxe si procente sunt?
Se face numai de catre notar?
Multumesc.
Bunurile ce alcatuiesc masa succesorala au calitatea de bunuri proprii , cu exceptia situatia in care s-a prevazut ca ele vor fi comune (art 31din Codul familiei).
Pentru a succede , o persoana trebuie sa fie in viata la data deschiderii mostenirii ( coincide cu momentul mortii autorului ).Totusi , legiuitorul a instituit o capacitate succesorala anticipata (infans conceptus ) , conditia este ca acel copil sa se nasca viu .
Pentru a avea succede , erezii trebuie sa-si exprime vointa , fie explicit , printr-o declaratie notariala de acceptare, fie prin acte care lasa sa se intrevada vointa lor de a nu deveni straini de respectiva mostenire (acte de instrainarea bunurilor, plata de impozite, etc).
Dezbaterea /iesirea din indiviziune realizata prin procedura necontencioasa , in fata notarului public presupune acordul coerezilor.Succesiune, dezbatuta in termen de 2 ani de la deces, comporta un impozit de 1% din valoarea bunurilor.
Lipsa de intrelegere presupune solutionarea acestor probleme in fata instantei de judecata(taxa judiciara de timbru , fiind , insa , 3% din valoarea masei succesorale.)
Succes.