Daca cineva mi-a dat spre folosinta timp de 2 ani un bun care era in incredintarea lui (valoarea de piata fiind de noua undeva la 500 lei), ulterior m-am certat cu persoana respectiva si timp de peste 6 luni nu am mai vorbit cu ea si nu am mai avut contact cu ea, si mi-ar face abia acum reclamatie pe motiv de furt, desi nu mi-a solicitat bunul inapoi, poate dovedi ca este furt?
Asa oricine poate spune despre oricine daca are un bun de-al sau ca i-a furat ceva, ma gandesc.
Eu nu am nicio problema sa inapoiez bunul daca mi l-ar cere.
Dar daca prin absurd ar reusi sa obtina marturie de la tertul care i-a incredintat bunul ca i l-a vandut? Poate sa ma acuze de furt?
Mentionez ca nu exista acte pentru acel bun, nici de inchiriere, nici de achizitie, poate tertul sa aiba factura. Dar eu am conversatii pe Facebook prin care mi-a zis ca pot sa ma folosesc de bun.
Multumesc pentru pareri.
Mulțumesc pentru răspuns. Dar nu ar trebui să dovedească că mi l-a cerut înapoi? Pentru că asta chiar nu s-a întâmplat. Și mai mult decât atât, nu trebuie să dovedească că este proprietarul bunului? Așa pot să dau și eu oricui un bun spre folosință și dacă mi se năzare, peste câtva timp să-i fac plângere la poliție pentru abuz de încredere sau furt, deși nu l-am cerut înapoi.