Excepția lipsei calității procesuale pasive

Ca să ...ce? Să critice soluția prin care i s-a admis fix ceea ce a cerut?
Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia justifică un interes (art. 32 NCPC)

Este vorba de AJFP. Pe fond, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. I s-a admis.
Apoi, am castigat contestația unui RIF.
După care, AJFP a făcut recurs, solicitând anularea sentinței ca ar fi fost data cu încadrarea greșită a legii.
Are acest drept, dacă a fost admisa ca fiind fără calitate procesuala în acest dosar ??

Nicoleta Cristina Romașcanu a scris:

Ca să ...ce? Să critice soluția prin care i s-a admis fix ceea ce a cerut?
Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia justifică un interes (art. 32 NCPC)

Buna ziua,

Până la urmă,dacă a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive unei părți (invocată chiar de această parte), această parte,mai este parte în proces ? Mai are drept de a face recurs ? Care ar fi articolul aplicabil ?

Mulțumesc !

„Până la urmă” ... dreptul nu e alba-negra. Are o mulțime de nuanțe de gri.
Și când discutăm despre un proces în curs, ar trebui evitat datul cu părerea despre ce se povestește că (ori și mai rău, despre ce se presupune că) s-ar fi SCRIS prin cereri, întâmpinări, hotărâri etc.

Art. 458. Ncpc
Căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au şi alte organe sau persoane.

Recursul pare inadmisibil presupunând că (dacă) urmăreşte reformarea sentinţei pe capete de cerere în privinţa cărora nu s-a reţinut legitimarea sa procesuală pasivă.

Răspunsurile nu sunt niciodată atât de simpliste pe cât și le-ar dori utilizatorii.
Mai în glumă, mai în serios, s-a spus că cel mai științific răspuns în drept este: depinde.
Bunăoară (ca să mă exprim și pe înțelesul lumii), pârâtul X „dat afară pe ușă” (lipsă calitate procesual pasivă) poate avea interesul să intre pe fereastră (să atace hotărârea), după ce, citind hotărârea (că nu degeaba i se comunică și lui) descoperă te miri ce obligații în sarcina sa (care se potrivesc ca nunca-n perete cu admiterea excepției) ori observă considerente greșite sau constătări de fapt care îl prejudiciază.

Aș putea să pun pariu că v-a trecut o clipă prin minte vorba aceea: ce-o întreb eu și ce răspunde ea (fiindcă ați intrebat despre „drept” și eu v-am răspuns despre „interes”). Nu, nu-i pe alăturea. Tocmai aici e „poanta”/nuanța (interesul de a acționa).

Am înțeles.!!
Mulțumesc !!