Epuree a scris:
Eu stiam ca unul renunta si revine tuturor celorlalti, inclusiv unchiului.
Nu, nu tuturor. (Există și situații particulare în care renunțarea unuia profită „tuturor”, dar numai dintr-o bine calculată întâmplare. Nu-i cazul în speță).
Partea renunţătorului profită moştenitorilor pe care i-ar fi înlăturat de la moştenire sau celor a căror parte ar fi
diminuat-o dacă ar fi acceptat moştenirea. (art 1121 alin 2 C. civ).
Dacă soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu colateralii privilegiați (surorile defunctei în speță) cota soțului supraviețuitor este de jumătate din moștenire. Iar cealaltă jumătate reprezintă partea cuvenită clasei a doua de moștenitori.
Pentru soț nu are importanță
numărul colateralilor privilegiați. Ce-i al lui e pus deoparte! El va primi jumătate din moștenire
indiferent de numărul colateralilor privilegiați. Pentru el nu contează dacă moștenirea este acceptată de una, de două sau de „n” surori ale defunctei.
Dar pentru surori contează, Pentru că ele împart în mod egal partea cuvenită clasei a doua de moștenitori.
Pentru că numai una dintre surori a acceptat moștenirea, ea a primit jumătate din moștenire. Adică toată partea din moștenire cuvenită colateralilor privilegiați.
Dacă și celelalte două surori ar fi acceptat moștenirea, atunci ele (toate 3) ar fi împărțit în mod egal jumătatea din moștenire cuvenită colateralilor privilegiați. Acceptarea moștenirii de către ultimele două ar fi
diminuat partea cuvenită primei surori. Tot ea este și aceea care a
profitat de renunțarea celorlalte două surori.
Dacă niciuna dintre surori nu ar fi acceptat moștenirea, atunci partea din moștenire cuvenită lor ar fi fost culeasă de nepoții de soră (gradul următor). Renunțarea tuturor surorilor ar fi profitat nepoților de soră, adică celor care au fost înlăturați de la moștenire prin acceptarea moștenirii de către una dintre surori.