Este instigare urmata de neexecutare sau nu este instigare Se ...

X săvârșește infracțiunea de cumpărare de influență, plătind lui Y 1.000 de lei (Y fiind o persoană care lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public) pentru ca funcționarul să fie determinat să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu.
Din speță rezultă că suma de 1.000 de lei a fost plătită expres cu scopul de a cumpăra influență. În privința sumelor de bani acordate cu titlu de împrumut lui Y de către X, trebuie văzută intenția părților, dacă sumele au fost date ca împrumut sau tot pentru determinarea funcționarului de la primărie.
X poate beneficia de o cauză de nepedepsire, dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
Y săvârșește infracțiunea de trafic de influență primind bani (direct, pentru sine sau pentru Z), în scopul expus mai sus. Este infracțiune chiar dacă Y sau Z nu au o funcție la acea primărie, dar lasă a se crede că pot influența pe cineva în scopul promis.
Relevante în această speță sunt art. 291 și art. 292 din Codul penal ([ link extern ] ).

justix a scris:

X săvârșește infracțiunea de cumpărare de influență, plătind lui Y 1.000 de lei (Y fiind o persoană care lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public) pentru ca funcționarul să fie determinat să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu.
Din speță rezultă că suma de 1.000 de lei a fost plătită expres cu scopul de a cumpăra influență. În privința sumelor de bani acordate cu titlu de împrumut lui Y de către X, trebuie văzută intenția părților, dacă sumele au fost date ca împrumut sau tot pentru determinarea funcționarului de la primărie.
X poate beneficia de o cauză de nepedepsire, dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
Y săvârșește infracțiunea de trafic de influență primind bani (direct, pentru sine sau pentru Z), în scopul expus mai sus. Este infracțiune chiar dacă Y sau Z nu au o funcție la acea primărie, dar lasă a se crede că pot influența pe cineva în scopul promis.
Relevante în această speță sunt art. 291 și art. 292 din Codul penal ([ link extern ] ).

Multumesc pentru răspuns.
X poate fi acuzat si de instigare ? Daca denunță fapta, devine martor si nu este acuzat de cumpărare de influența dar instigarea rămâne, daca Y declara ca a fost instigat de X si eventual aduce proba, sa zic un martor care a fost prezent la discuția inițială.?

Y a precizat expres ca el nu are influența asupra funcționarului din primarie, dar Z , persoana fictivă fără vreo funcție ar avea.
Traficul de influența înseamnă promisiunea de a interveni pe lângă un funcționar.. Ori Y a specificat ca el nu poate influența vreun funcționar si da banii persoanei Z care nu are nicio funcție. Deasemenea persoana Z nu a putut fi identificată cel mai probabil fiind fictivă.

Banii împrumutați ulterior au fost ceruți de Y pentru scopuri legitime gen plata rate, tratament medical ( motive dovedite ulterior ca fiind false) dar nu au mai fost returnati la termenul promis.

Deasemenea persista întrebările din postarea inițială. In cazul in care se stabilește ca a fost înșelăciune, X poate fi acuzat de instigare sau nu?

Instigarea la traficul de influență este incriminată distinct, în forma infracțiunii de cumpărare de influență, deci X nu săvârșește două infracțiuni - instigare la trafic de influență și cumpărare de influență, ci doar cumpărare de influență.
Dacă la început, Y a pretins că el ar avea influență și apoi a pretins că Z avea, de fapt, influență, atunci în sarcina lui Y s-ar putea reține infracțiunea de trafic de influență săvârșită în calitate de autor și infracțiunea de complicitate la trafic de influență, în concurs.
Dacă de la început a spus că nu el are influență, ci Z, atunci apreciez că lui Y i se poate reține săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență (ajutorul fiind pretinderea punerii în legătură a lui X cu Z). Condiția este ca Y să fi creat lui X impresia că Z ar avea influență asupra unui funcționar, deci nu contează în speță că Z nu era el însuși funcționar.

Dacă Z nu era implicat sau funcționarul ce trebuia să îndeplinească presupusul act nu era deloc competent, atunci Y săvârșește infracțiunea de înșelăciune, iar X nu săvârșește infracțiunea de instigare la înșelăciune pentru că el este victima înșelăciunii (prin aceea că a fost indus în eroare de Y prin prezentarea ca adevărată a unei fapte nereale, respectiv că funcționarul primăriei este competent/că va fi pus în legătură cu există, în scopul de a obține pentru el sau pentru Z 1.000 de lei în mod injust).

Multumesc pentru raspuns
Instigarea la traficul de influență este incriminată distinct, în forma infracțiunii de cumpărare de influență, deci X nu săvârșește două infracțiuni - instigare la trafic de influență și cumpărare de influență, ci doar cumpărare de influență.

Sa inteleg ca daca X denunta fapta inainte ca organele abilitate sa ia la cunostinta, in fata legii este nevinovat. Trag concluzia corecta?

Y are o exprimare de genul: Eu nu am influenta asupra functionarului, dar il cunosc pe Z ( persoana privata - nu spune cum il cheama pe acest Z) care ne poate ajuta intervenind pe langa functionarul competent in rezolvarea problemei. X nu a fost pus nicio secunda in legatura cu Z , iar cand este chemat la audieri Y declara ca Z este o persoana inventata pentru a lua bani de la X.
Inteleg ca daca Z nu este implicat sau nu se poate dovedi implicarea lui, Y comite infractiunea de inselaciune

Intreb toate acestea, pentru ca am auzit si pareri de la avocati care au spus ca chiar daca X denunta fapta poate fi acuzat de instigare ( prin declaratiile date si probate de Y), iar Y spune ca s a desistat si nu a comis fapta de trafic ci doar de inselaciune

Dacă organele de urmărire penală nu au fost deja sesizate cu privire la infracțiunea de cumpărare de influență și X denunță această infracțiune, atunci X nu va fi pedepsit pentru infracțiune. Articolul 292 alin. (2) din Codul penal prevede că „făptuitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta." Așadar, pentru ca X să nu fie pedepsit pentru cumpărare de influență, el trebuie să denunțe infracțiunea de cumpărare de influență înainte ca poliția/procurorul să fi fost sesizate cu privire la această infracțiune.
Dacă Y a inventat că Z ar avea o influență asupra funcționarului, apreciez că Y a săvârșit infracțiunea de înșelăciune, mai ales că a declarat că persoana este inventată tocmai pentru a obține în mod injust bani de la X. În această situație, nu se mai îndeplinesc condițiile pentru ca X să fie acuzat de infracțiunea de cumpărare de influență, fiind victima infracțiunii de înșelăciune.