Respingere iesire din indiviziune

Va rog o parere despre speta de mai jos....Ce variante mai aveau reclamantii ca sa rezolve problema prin instanta?

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia Civilă Nr.1727/R

Ședința publică din data de 14 aprilie 2010

Curtea compus din :

P_________ - S_____ C________

JUDECĂTOR - A____ C______ B____

JUDECĂTOR - L____ U__

GREF IER - M______ C_________

*****************





Pe rol, soluționarea recursului declarat de către recurenții C________ C____ A____ și C________ D___, împotriva deciziei civile nr.1339 din data de 09.12.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intima tul M_________ București reprezentat prin P_______ G______ - având ca obiect:”partaj judiciar” .

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurenții C________ C____ A____ și C________ D___, prin apărător ales, d-nul avocat N_____ Adriean, cu împuternicire avocațială de reprezentare atașată la fila 11 dosar recurs, emisă în baza contractului de asistență juridică nr.xxxxxx/2501 0, lipsind intimatul M_________ București reprezentat prin P_______ G______.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Se prezintă în ședință publică recurenții C________ C____ A____ și C________ D___, prin avocat, care depun dovada satisfacerii timbrajului în cuantumul stabilit de către instanță prin rezoluția din data de 31.03.2010, respectiv taxă de timbru în cuantum de 10.00 Ron achitată cu chitanța nr.178 xxxxx/1 din 24.11.2009, la CEC Bank SA și timbru judiciar aferent în sumă de 0,30 Ron.

Recurenții C________ C____ A____ și C________ D___, prin avocat, interpelați fiind, arată că nu mai au cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților recurente prezente în susținerea motivelor de recurs formulate în cauză.

Recurenții C________ C____ A____ și C________ D___, prin avocat, având cuvântul, arată că, în speța dedusă judecății, se pune problema dacă există sau nu stare de indiviziune, și , raportat la această situație, dacă reclamanții din prezenta cauză au sau nu calitate procesuală activă.

Astfel, arată că, din oficiu, s-a invocat de instanța de fond excepția lipsei calității procesuale active, aceasta apreciind că nu există stare de indiviziune între reclamanți și pârât, cei dintâi fiind proprietarii unui teren în suprafață de 187,65 mp., aflat sub construcția pe care o dețin, astfel că bunul individualizat este clar indi vidualizat.

Așa fiind, instanța de apel a reținut că are în vedere dispozițiile art.26 alin.(2) din Legea nr.112/1995, conform cu care, suprafețele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22.12.1989 în posesia acestora și care depășesc suprafața aferentă construcțiilor rămân în proprietatea statului, și pe cale de consecință a respins acțiunea reclamanților.

Hotărârea pronunțată de instanța de apel este netemeinică și nelegală, întrucât, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că nu este vorba de două suprafețe de teren distincte, ci dimpotrivă, întregul teren menționat face parte din imobilul în litigiu, situat în București, ____________________, nr.4, sector 5 și este aferent construcției.

Subliniază totodată faptul că, din documentele existente rezultă o suprafață de teren de 187,65 mp., aflată sub construcția pe care reclamanții o dețin, însă această suprafață face parte dintr-un tot, respectiv imobilul compus din teren și construcție.

Chiar dacă acest teren aflat sub construcție este determinat ca suprafață, el face parte d intr-un întreg și chiar dacă nu este menționat ca fiind o cotă ideală și abstractă, asta nu înseamnă că nu se află în stare de indiviziune.

Față de aceste considerente, față de cele inserate în cuprinsul motivelor de recurs, recurenții C________ C____ A____ și C________ D___, prin avocat, solicită recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea hotărârii judecătorești recurate în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale active , cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

Fără cheltuieli de judecată.

Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art.150 Cod proc. civ. și reține cauza spre soluționare.





C U R T E A ,



Deliberând asupra recursului dedus judecății, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr.1339 din data de 09.12.2009 , pronunțată în dosarul nr.2477/302 /2008 de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, a fost resp ins apelul declarat de apelanții C________ C____ A____ și C________ D___, în contradictoriu cu intimatul M_________ București reprezentat prin P_______ G______, ca nefondat.

Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a reținut următoarele :

Sub aspectul calității procesuale ac tive a apelanților reclamanți, Tribunalul a constatat ca fiind corectă concluzia primei instanțe în sensul că, în cauză , nu există stare de indiviziune între reclamanți și pârâtul M_________ București, cei dintâi fiind proprietarii unui teren în suprafață de 187,65 m .p. aflat sub construcția pe care o dețin, astfel că bunul aflat în proprietatea acestora este clar individualizat.

În susținerea soluției, instanța de apel a avut în vedere prevederile art.26 alin.2 din Legea nr.112/1995 , conform cu care suprafețele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora și care depășesc suprafața aferentă construcțiilor, rămân în proprietatea statului.

Așadar, imobilul dobândit de autoarea a pelanților reclamanți prin contractul de vânzare-cumpărare nr. xxxxx/1996 încheiat în temeiul preved erilor L egii nr.112/1995, se compune exclusiv din apartamentul nr.1, situat în București, _________________________, parter, sector 5 și teren în suprafață de 187,65 m .p. aflat sub construcție, suprafața de 474,67 m .p. ce depășește suprafața aferentă construcției, rămânând în proprietatea statului.

În consecință, T ribunalul a constatat că în mod legal și temeinic prima instanță a reținut absența stării de indiviz iune între reclamanți și pârâți în cauza dedusă jud ecății, câtă vreme în cauză este vorba despre de doua proprietăți distincte și clar individualizate, aparținând unor proprietari diferiți.

Împotriva acestei decizii , în termenul legal, a u declarat recurs apelanții C________ C____ A____ și C________ D___, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenții , în motivarea recursului întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, au arătat, în esență, următoarele:

P rin hotărârea pronunțată, instanța de apel a păstrat sentința primei instanțe prin care cauza a fost soluționată pe excepție, făcând o analiză sumară și formală a dispozițiilor legale, fără a avea în vedere dreptul și interesul recurenților în formula rea acțiunii de față, așa încât i-au lipsit, practic , de posibilitatea valorificării acestora în cadrul ac țiunii de față, prin îngrădirea accesul ui la justiție.

Totodată, instanța de apel nu a luat în considerare la soluționarea cauzei dovezile care demonstrau fără putință de tăgadă că , în ceea ce privește imobilul - teren din București, ______________ D________ nr.4, sector 5, e xistă doi proprietari - recurenții și Statul român.

Astfel, imobilul teren și construcție din București, ______________ D________ nr.4, sector 5, a aparținut Statului și a fost dobândit de către autoarea recurenților C________ A___ - F______ în baza Contractului de vânzare - cumpărare nr.xxxxx/1996 încheiat în temeiul Legii nr.112/1995. P otrivit reglementarii în vigoare la acea dată s-a înstrăinat numai suprafața de teren pe care se afla imobilul.

Mai arată recurenții că, d in înscrisurile existente la dosar , rezultă că terenul aferent imobilului situat în București, ______________ D________ nr.4, sector 5, este compus din terenul aflat în proprietatea Statului în suprafață de 474,67 mp și terenul situat sub construcție în suprafață de 187,65 mp aflat în proprietatea recurenților.

Prin urmare, nu este vorba despre două suprafețe de teren distincte, ci dimpotrivă, întregul teren menționat mai sus face parte din imobilul situat la aceeași adresă poștală și este aferent construcției.

Or, susțin recurenții, s tarea de indiviziune privește întreaga suprafață de teren existentă la adresa mai sus menționată, respectiv ______________ D________ nr.4 , sector 5, din care dețin terenul de sub construcție, iar statul restul terenului aferent construcției.

Față de această situație , solicită admiterea recursului și modif icarea hotărârii atacate, în sensul respingerii excepției lipsei calității procesu ale active și să trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

Analizând decizia atacată, prin prisma criticilor formulate, subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Instanța de apel a stabilit corect situația de fapt, reținând că imobilul dobândit de autoarea recurenților-apelanți, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. xxxxx/1996 , încheiat în temeiul preved erilor L egii nr.112/1995, se compune din apartamentul nr.1, situat în București, _________________________, parter, sector 5 și teren în suprafață de 187,65 m .p. aflat sub construcție, în timp ce suprafața de 474,67 m .p. ce depășește suprafața aferentă const rucției, a rămas în proprietatea statului.

Față de această situație, este justă concluzia Tribunalului în sensul că părțile nu se află în indiviziune.

Conform dispozițiilor art. 728 din Codul civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune.

Chiar dacă suprafețele de teren de 187,65 m .p. și respectiv 474,67 m .p. compun același corp de proprietate, o atare situație nu poate conduce în mod automat la concluzia că dreptul de proprietate asupra aceluiași bun se exercită în mod colectiv, concurențial de către mai mulți titulari.

Ceea ce caracterizează atât coproprietatea, ca modalitate a dreptului de proprietate, cât și indiviziunea, ca modalitate a patrimoniului, este tocmai faptul că nici unul dintre coproprietari/coindivizari nu este titularul exclusiv al unui bun sau asupra unei părți din bun (cum este situația în speță), ci dreptul de proprietate aparține concomitent mai multor persoane, care au doar o cotă/parte ideală și abstractă din dreptul de proprietate.

Altfel spus, drepturile concurente ale coproprietarilor/coindivizarilor se întâlnesc, exercitându-se în același timp asupra fiecărei părți din bun, fără a se putea individualiza partea fiecăruia.

Or, în mod evident, în speță dreptul de proprietate asupra nici unei suprafețe de teren nu este divizat, fiecare dintre părți având un drept de proprietate exclusiv asupra unui bun distinct: recurenții asupra apartamentului și a suprafeței de 187,65 m .p. aflat ă sub construcție , iar statul asupra suprafeței de 474,67 m .p. ce depășește suprafața aferentă const rucției.

Prin urmare, părțile nu se găsesc în situația de coproprietate, ci în situația unor proprietari cu proprietăți distincte, individuale, ce nu pot face obiectul unei cereri de partaj, câtă vreme împărțeala (partajul) reprezintă modul specific de încetare a coproprietății sau indiviziunii, operațiunea juridică prin care bunul sau bunurile stăpânite pe cote-părți sunt împărțite în materialitatea lor între coproprietari, fiecare dintre coproprietari devenind proprietar exclusiv asupra unui bun sau asupra unor părți din bun.

Cum calitatea de coproprietar/coindivizar se reflectă în plan procesual în calitatea de a sta în judecată ca parte într-un proces având ca obiect partajul bunului/bunurilor comune, în mod corect instanța de apel a constatat ca fiind corectă soluția primei instanțe, care a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și a respins în consecință acțiunea formulată de aceștia.

Întrucât atât recurenții, cât și intimatul au un drept exclusiv asupra unei suprafețe de teren clar determinate, nu poate fi primită critica recurenților în sensul că instanța de apel le-a îngrădit accesul la justiție, neobservând că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile pentru exercitarea acțiunii civile.

Împrejurarea că suprafețele de teren aflate în proprietatea unor subiecte de drept diferite alcătuiesc același corp de proprietate nu este de natură a face aplicabilă părților dispoziția înscrisă la art. 728 din Codul civil.

Pentru aceste considerente, Curtea, văzând și dispozițiile art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va respinge recursul, ca nefondat.



PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :



Respinge ca nefondat, recursul formulat de recurenții C________ C____ A____ și C________ D___ împotriva deciziei civile nr.1339 din data de 09.12.2009 , pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în c ontradictoriu cu intimatul M_________ București reprezentat prin P_______ G______.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14.04.2010.


Sursa: [ link extern ]