Vreau sa divorțez de sotul meu. Multe dintre probleme au apărut ...

Cu tot respectul - ce faceti , va bateti in parte ? sau el doar jigneste , iar dvs. sunteti violenta fizic ? In fine … Oare de ce va simtiti jignita , de ce va scade stima de sine ? Uitati-va cine vorbeste … cu cat mai mult vede ca va deranjeaza , cu atat mai mult va plusa … Ia incercati , cand va injoseste , sa ridicati nonsalant din umeri si sa va vedeti de treaba … sau de filmul de la televizor … sau de orice altceva ( de o revista , de machiaj , de cantat copilului … ) . Probabil va turba ca nu mai are putere asupra dvs. , dar veti avea un ascendent asupra lui . Ii aratati ca nu va pasa , si chiar - cu adevarat - sa nu va pese , sa nu va enervati , sa-i spuneti ca poate sa-si puna si singur hainele la masina de spalat daca e nemultumit de cum o faceti dvs. Si chiar asa sa faceti , nu-i mai spalati hainele … Va reproseaza gustul mancarii ( de exemplu ) ? ii spuneti sa-si faca singur mancare , daca nu-i place ce gatiti , si chiar sa nu-i mai gatiti . Ii spuneti toate astea pe ton calm , indiferent . Nu va avea nici un avantaj la divort pentru asta . Un copil atat de mic nu va fi niciodata luat de la mama , cu toate zgarieturile pe care le are tatal , daca dvs. l-ati ingrijit pana acum si puteti s-o faceti si de aici inainte . Contactati un avocat cat mai repede , va va invata el ce e de facut . Partajul bunurilor e alta istorie , alt proces , separat de divort . Va hotari instanta atunci ce vi se cuvine fiecaruia . Curaj si intelepciune . PS . Si mai ales , nu-i spuneti nimic din ce aveti de gand sa faceti , nu ziceti “ sa sti ca am sa fac asta “ , “ sa sti ca nu-mi poti lua copilul “ , nu dezvaluiti absolut nimic-nimic din tot ce aveti de gand , din strategia si atuurile pe care le aveti sau le veti conveni cu avocatul . Pastrati totala tacere in legatura cu procesul , inclusiv ca ati contactat un avocat , totul sa fie surpriza pentru el . Cel mult , il anuntati ca l-ati depus la instanta .

Din cele expuse, soțul dvs nu are șanse ca domiciliul copilului sa fie stabilit la el. Copilul este la vârsta la care este dependent de dvs( probabil îl alăptați, sunteți în ccc, va ocupați zi și noapte de el iar tatăl este mai mult spectator pentru câteva ore etc).
Sigur, cu cât copilului crește, intra în colectivitate, pierde dependenta fata de dvs și este mai ușor ca și alte persoane sa-i îndeplinească nevoile, atunci șansele tatalui cresc și ele.
De aceea, dacă știți ca nu mai exista șanse de remediere a relației, este indicat sa luati o decizie cât mai repede.
Pentru bunurile achiziționate în perioada casatoriei, se prezuma ca ambii soti au o contribuție de 50% dar partajul este un proces distinct de divorț asa ca este indicat sa le luați etapa cu etapa.
Contactați un avocat și discutați în detaliu toate aspectele juridice referitoare situației dvs.

Mulțumesc pentru sfaturi! Într-adevăr, atunci când nu îl bag în seama sau ii spun ca nu îmi pasa ce spune el pune o mie de întrebări și nu se lasă pana obține un răspuns cum vrea el, deși fac eforturi uriașe sa îl ignor. Legat de televizor, pare stupid ce o sa spun dar nu ma lasă să mă uit pentru ca zice ca eu nu știu sa umbu și ii stric telecomanda și el nu are încredere ca eu sa ii folosesc lucrurile.

Nu aveti unde va muta cu copilul ? Sa îl lăsați cu telecomanda

Doamna, va rog mult sa discutati cu un avocat. De cand este situatia asa? Cum ati fost dupa nastere?
Imi pare ca sunteti intr-o situatie de abuz. Cum zice colega mai sus, aveti unde va muta cu copilul?
Daca da, vorbiti cu un avocat, vedeti daca puteti negocia amiabil un divort, daca sunt probleme sa aveti la indemana un ajutor juridic, un tampon de comunicare mediata cu sotul, poate un ordin de protectie eventual, la nevoie.
In lipsa jignirilor, e posibil insa sa devina mai conciliant. IN lipsa puterii asupra dv. e posibil sa dea inapoi.
Va rog mult, discutati cu un avocat, va puteti linisti putin, recapata incredere in dv.