Este dificil de inteles situatia. Imi pare ca sunteti speriata de cateva cuvinte, poate alte demersuri ar fi de dorit la inceput.
Vorbiti cu un avocat, nu se poate sa fi contactat 30 si niciunul sa nu fie disponibil macar pentru o discutie ca sa stiti incotro sa o luati.
Nu stiu avocati in zona dv. in acest domeniu, insa puteti cauta adresandu-va unor ONGuri de profil, ei colaboreaza in toata tara. Totusi, inainte, repet, vorbiti cu un avocat, caci nu imi pare ca asta e demersul de facut, inteleg ca nu e nicio actiune de internare involuntara acum. Asa ca acum este momentul sa va linistiti, sa vorbiti cu un avocat care sa va invete cum sa va indepartati de orice amenintare, sa va faceti probe, eventual sa cereti o protectie daca sunteti amenintata... Mai e necesar sa verificati, ca un adult, ce vi s-a intamplat in trecut, ce internare a fost, in ce baza, sa nu va ascundeti dupa ideea „nu mi-au spus”. Nu v-au spus, ok, aflati dv. Va invata avocatul in functie de perioada internarii, legislatie etc. cum sa preocedati sau poate ca afla pentru dv., cum doriti.
Nu va mai speriati la orice vorba, internarile sunt mai dificil de obtinut, insa daca ei chiar sunt periculosi pentru dv., v-am spus, cereti protectie.
Dv. nu sunteti inca intr-o procedura juridica, caz in care se face o evaluare, nu o expertiza. Aceasta evaluare se poate face in orice clinica/spital acreditat, de regula presupune internare. Dv. aveti un copil acasa, nu aveti o procedura inceputa, nu vad temeiul pentru care sa faceti asta. Totusi, vorbiti cu un avocat, eventual mergeti insotita si verificati daca exista o varianta privind o evaluare ambulatorie, in unele cazuri este posibila.