Despre TRANSPLANTUL PULMONAR BILATERAL si nu numai ...
In vederea efectuarii unui transplant, in orice tara civilizata, exista clinici care pot gazdui pacientii aflati pe lista de asteptare, existand si un medic psiholog necesar in a le mentine moralul si ai pregati pentru greaua interventie. Fiul meu cand a avut 19 ani, a facut un pneumotorax, in urma caruia a trebuit sa stea 3 ani in reanimarea unui spital fiind dependent de oxigen. A avut conditii optime, iar Guvernul Romaniei (de la acea vreme) l-a sprijinit, acordandu-i suma necesara pentru transplantul realizat cu succes in Austria la spitalul Allgemeine Krankenhaus. De atunci au trecut 5 ani si si-a reluat viata in mod firesc, este si student, are si servici, s-a si casatorit. Dar de atunci si pana acum, in Romania, lucrurile in loc sa se simplifice, s-au complicat rau de tot. Un pacient din Galati, tata a 2 copii, cu reducere respiratorie 78 %, se afla in acest moment pe lista de asteptare.Ministerul Sanatatii impreuna cu Ministerul Muncii, i-au aprobat suma necesara pentru transplant, suma care urmeaza a fi virata in contul spitalului. Pacientul aflandu-se in Galati, este de pe acum stresat, deoarece, in orice moment ar putea primi telefonul salvator, in urma caruia va trebui sa se prezinte pe aeroportul Baneasa in cel mai scurt timp. Transferul de la Galati la Bucuresti, ar fi un fiasco total, deoarece nu ar avea timpul suficient necesar. In Bucuresti nici un spital nu il poate gazdui mai mult de 5 - 7 zile, punandu/se problema "cine plateste zilele de spitalizare?". Deoarece perioada necesara de sedere in spital,nu poate fi cunoscuta. Nimeni nu poate aprecia cand va suna telefonul salvator. Cel mai bun spital, dupa parerea mea, care poate asigura si conditii optime de sedere dar si transportul pe aeroportul Baneasa (in 13 min.) a fost si este Centrul de Sanatate al RATB-ului. Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, a omis astfel de situatii cu desavarsire. Min. Sanatatii a aprobat cererea de finantare, dar de fapt nu este interesat de modul in care un pacient poate fi conservat pentru reusita finala. In tara avem in acest moment numai 3 pacienti, (numai barbati), cu un astfel de transplant: Bucuresti, Cluj si Rasnov. Lipsa reala de interes fata de sanatatea populatiei este evidenta! Sa traim mai bine, a ajuns o expresie deja proverbiala. Ne poate ajuta cineva, care cunoaste legislatia europeana si drepturile omului, ce ar putea face in aceasta situatie? In baza carei legi, un pacient aflat pe lista de asteptare si in pregatire pentru operatia de transplant pulmonar nu are posibilitatea internarii in baza asigurarii de sanatate? In Austria, de exemplu, ambulanta merge acasa la pacient si il duce si il aduce de la controlul medical. In Romania, toate aspectele firesti din lumea civilizata, sunt "varza". Cu siguranta nu cred ca voi mai vota vreodata. Se pare ca nu mai avem sperante de intrare in normalitate in nici un domeniu.
Acesta este pacientul care dorim sa fie redat familiei sale si mai ales copiilor sai:
[ link extern ] /