activitate turism

ANAF scoate din pălărie trei tipuri de cifre de afaceri
Publicat: 11 Iunie 2008
Destul de recent, o serie de contribuabili au primit înştiinţări referitoare la actualizarea din oficiu a vectorului lor fiscal. Este vorba, mai exact, de schimbarea perioadei de raportare a TVA din trimestrial în lunar.
Schimbarea perioadei de raportare intervenea retroactiv, de la începutul anului 2008, astfel că respectivii contribuabili apăreau ca fiind, în momentul notificării, în afara legii.
Temeiul unei astfel de măsuri de actualizare a vectorului fiscal - aşa cum era menţionat în respectivele înştiinţări - era o circulară, adică un document intern ANAF. Or, până şi cel mai mărunt funcţionar fiscal ştie, sau ar trebui să ştie, că astfel de documente nu sunt opozabile terţilor, respectiv contribuabililor. În mod normal, notificările ar fi trebuit întemeiate pe art. 78 din Codul de procedură fiscală (vezi caseta).
Probleme de fond
Dincolo de formă, notificările cu pricina ridică şi probleme de fond. Conform art. 1.561 din Codul fiscal, depunerea decontului de TVA se va face trimestrial, în următoarele condiţii:
„Art. 1.561. - (…) (2) Prin derogare de la alin. (1), perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere care nu a depăşit plafonul de 100.000 euro, al cărui echivalent în lei se calculează conform normelor.
(…) (6) Persoana impozabilă care, potrivit alin. (2) şi (5), are obligaţia depunerii deconturilor trimestriale trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, o notificare în care să menţioneze cifra de afaceri din anul precedent, obţinută sau, după caz, recalculată.“
În temeiul celor de mai sus, contribuabilii care îndeplineau condiţiile de raportare trimestrială au transmis notificarea prevăzută la alineatul (6) al art. 1.561 din Codul fiscal comunicând cifra de afaceri a anului precedent.
Cine s-ar fi gândit însă că cifra de afaceri nu este de fapt cifră de afaceri? Pare o întrebare perfect stupidă, dar exact aşa s-au exprimat funcţionarii fiscali atunci când contribuabilii au solicitat explicaţii în legătură cu notificarea primită.
Contribuabililor li s-a explicat că, de fapt, există vreo trei cifre de afaceri şi nu doar una, cea reflectată în contul de profit şi pierderi, conform reglementărilor legale. De fapt, şi acel indicator se numeşte corect „cifra de afaceri netă“ şi se determină în felul următor:
„Cifra de afaceri netă (…) se calculează prin însumarea veniturilor rezultate din livrările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii şi alte venituri din exploatare, mai puţin reducerile comerciale acordate clienţilor.“ (a se vedea în acest sens Ordinul nr. 1.752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene).
În acest context, nu se cuprind în cifra de afaceri veniturile în avans sau veniturile din activităţile financiare şi cele extraordinare, definite conform reglementărilor contabile aplicabile.
Definiţii paralele
ANAF, pe de altă parte, pretinde că, prin alin.(2) al art. 1.561 se dă o nouă definiţie cifrei de afaceri. Conform acestei definiţii, cifra de afaceri ar reprezenta sumele evidenţiate în deconturile de TVA în rubricile privind operaţiunile taxabile şi/sau cele scutite cu drept de deducere.
Totuşi, textul legii nu susţine interpretarea ANAF. Conform acestuia, contribuabilul va identifica operaţiunile taxabile şi cele scutite cu drept de deducere şi va stabili cifra de afaceri aferentă. Prin coroborarea prevederilor Codului fiscal cu normele contabile, rezultă că cifra de afaceri în funcţie de care se va stabili perioada de raportare a TVA va fi constituită din veniturile din activităţile de exploatare care sunt - din punctul de vedere al TVA - operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere.
Discuţii absurde
Prin definiţia pe care ANAF a dat-o cifrei de afaceri, au rezultat cu totul alte cifre (evident, mai mari) decât cele luate în considerare şi declarate în consecinţă de către contribuabili. Iată de unde şi concluzia ANAF că aceşti contribuabili nu se încadrau în derogarea prevăzută la alin. (2) al art. 1.561 din Codul fiscal.
Discuţiile purtate de către contribuabili cu funcţionarii fiscali au fost inutile şi pe alocuri de-a dreptul absurde. Răspunsurile au plecat de la un simplu dat din umeri („nu e treaba mea, aşa au zis şefii“), până la explicaţii savante privind cifra de afaceri. O parte din contribuabilii care au decis să se conformeze, chiar dacă nu au fost convinşi de corectitudinea acestei măsuri, au început să declare TVA lunar, dar începând cu prima lună de la data primirii notificării.
CURSUL CONVERSIEI
Cursul valutar la care se face conversia cifrei de afaceri, în vederea verificării încadrării în plafonul de 100.000 de euro, este precizat în Normele de aplicare a Codului fiscal. Astfel, „echivalentul în lei al plafonului de 100.000 de euro se determină pe baza cursului de schimb comunicat de BNR, valabil pentru 31 decembrie a anului precedent.“
PLAFON
100.000 euro, echivalent în lei, este plafonul stabilit pentru cifra de afaceri realizată în anul precedent de persoana impozabilă din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, sub care perioada fiscală este trimestrul calendaristic
Reguli de notificare
„ART. 78 Registrul contribuabililor
(1) Organul fiscal competent din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală organizează evidenţa plătitorilor de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cadrul Registrului contribuabililor, care conţine:
a) datele de identificare ale contribuabilului;
b) categoriile de obligaţii fiscale declarate, potrivit legii, denumite vector fiscal; categoriile de obligaţii fiscale care se înscriu în vectorul fiscal se stabilesc prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor;
c) alte informaţii necesare administrării obligaţiilor fiscale.
(2) Datele prevăzute la alin. (1) se completează pe baza informaţiilor comunicate de contribuabili, de Oficiul registrului comerţului, de Serviciul de evidenţă a populaţiei, de la alte autorităţi şi instituţii, precum şi din constatările proprii ale organului fiscal.
(3) Datele din Registrul contribuabililor pot fi modificate din oficiu ori de câte ori se constată că acestea nu corespund stării de fapt reale şi vor fi comunicate contribuabililor.“