B-) Pedeapsa cu moartea, în România a fost abrogată printr-un decret în anul 1990. Totuşi există destule persoane care doresc cu ardoare reintroducerea ei în legislaţia penală. Poate că motivele acestei dorinţe sunt strâns legate de situaţia actuală a societăţii româneşti, oamenii consideră că pedeapsa cu moartea ar reprezenta un răspuns eficient situaţiei actuale. Pate că această pedeasă nu ar ridica atâtea probleme, dacă nu ar fi alimentată în mod insidios de unele persoane influente din mass-media sau viaţa publică.
De curând, pe forumul unei televiziuni am văzut un subiect legat de pedeapsa capitală, întrebarea fiind dacă este oportună reintroducerea acestei pedepse. Întrebarea mi se pare a fi nelelocul ei. Nu cred că se mai poate pune problema ca vreodată în România să se reintroducă. Oportunitatea nu este a reintroducerii pe plan naţional ci dezincriminării ei pe plan internaţional, acum când şi unele state din S.U.A. pun problema dezincriminării, noi mai cu moţ, vorbim de reintroducerea ei.
Oamenii simpli, fără cunoştinţe mimime de drept penal, doresc introducerea ei, dorinţa lor are la bază şi o lipsă de educaţie civică, nimeni nu poate considera că o ţară cu pedeapsa capitală este una cu un grad ridicat de democraţie. Vina nu este în exclusivitate a lor, ci şi a celor care le pot forma o viziune corectă despre acestă chestiune - juriştii.
O ţară cu lideri politici care îşi fac campanie politică pe ideea de pedeasă capitală aplicată în public pe stadioane vz. C.V. Tudor sau cu tineri care îmbrăţişează astfel de idei, vz. Oana Z., NU MERITÃ să intre într-o societate civilizată ca U.E. B-)
chiar imi placea ce ai zis pana ai dat-o pe politic:) eu cred ca marea problema a pedepsei capitale nu e gradul scazut de democratie ci irevocabilitatea erorilor judiciare...
B-) Irevocabilitatea erorilor judiciare nu este o problemă a pedepsei capitale, ci este unul din argumentele contra ei.
Cât priveşte politicul, şi dreptul penal are o politică, ca şi economia ce are o politică economică etc., toate aceste politici derivând din politica de stat făcută de formaţiunile politice la un moment dat într-o ţară. La fel s-a întâmplat şi în ţara noastră - până în anul 1989 politica sistemului totalitar accepta o astfel de pedeapsă, după acest an schimbându-se politica de stat s-a schimbat şi politica penală.
M-am legat de respectivele persoane politice, deoarece, nu este firesc ca o platformă politică să cuprindă idei de subminare a drepturilor oamenilor, taoate partidele au ca doctrină apărarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Nu crezi că s-ar putea lua ca exemplu Germania, unde partidele de factură fascistă au fost scoase în afara legii, tot la fel şi la noi să fie ilegele formaţiunile politice ce au o astfel de doctrină. B-)
nici vorba. Mai ia in calcul ca partidele fasciste de care vorbeai au pus in practica ceea ce au sustinut ori fiecare este liber sa spuna ce vrea, a sustine o politica penala sau alta este o chestiune de opinie. Problema si argumentul contra sunt unul si acelasi lucru ca sa ne clarificam...
B-) Problema reprezintă o chestiune, o situaţie de fapt ori de drept ce trebuie sau poate fii rezolvată.
Argumentul reprezintă o idee, un cumul de opinii pe care se fondează o afirmaţie pozitivă sau negativă, sau pe fondul căruia se poate rezolva o situaţie (problemă) socială sau de alt gen. B-)
situatiile de drept nu sunt susceptibile de a implica o rezolvare, ele trebuiesc luate ca atare si argumentul nu poate fi un cumul de opinii intrucat opiniile cuprind argumente si nu invers, doctus cum libri.