o persoana straina de o societate imprumuta societatea cu o suma de bani. din aceasta suma este cumparat un imobil (pe societate). este posibil ca prin cesiunea partilor sociale ale societatii catre persoana care a imprumutat societatea aceasta sa poata cere dare in plata societatii pe baza contractului de imprumut facut anterior cesiunii?
Patrimoniul societatii este distinct de patrimoniul asociatilor.
Daca a creditat societatea si cu banii creditati societatea a cumparat un imobil acel imobil este proprietatea societatii.
Prin hotararea adunarii generale a asociatilor daca se decide vanzarea imobilului chiar si persoanei care a creditat societatea se face vanzarea asa cum s-a adoptat in AGA cu respectarea tuturor formalitatilor.
In situatia descrisa de dvs., creditorul initial al societatii devine ulterior nasterii creantei, prin cesiunea partilor sociale, asociat (unic sau coasociat, intrucat nu mentionati tipul societatii) al debitoarei lui. Creanta initiala (care nu are nicio legatura juridica cu imobilul cumparat, acest fapt neavind relevanta juridica in speta mentionata) nu sufera nicio modificare, iar cesiunea nu poate naste un drept la compensare. In schimb poate da dreptul unei dari in plata catre creditorul devenit actionar, numai in masura respectarii prevederilor actului constitutiv pentru SRL, inclusiv a necesitatii existentei unei hotarari AGA pentru aceasta daca actul constitutiv prevede aceasta necesitate, si obligatoriu cu intrunirea unei adunari extraordinare a AGA, in cazul unei S.A., daca creanta nu a ajuns la scadenta si/sau nu a indeplinit (eventuala) conditie suspensiva.
In situatia in care imprumutul despre care vorbiti a ajuns la termen si/sau a indeplinit conditia de plata, atunci se poate face si o dare in plata fara intrunirea AGA, dar nu ca forma de compensare conventionala a creantei initiale ci avind ca temei obligatia contractuala din contractul de imprumut. Calitatea de imprumutator a ulteriorului actionar si restituirea imprumutului prin aceasta modalitate de plata, pe temeiul unei obligatii contractuale certe, exigibile si lichide, catre creditorul obligatiei mentionate nu este explicit si imperativ interzisa prin nicio norma legala.