Deci: exista o decizie prin care tribunalul de recurs a statuat prescrierea.
Ea a fost irevocabila si a ramas definitiva prin neatacarea ei.
Dar "creditorul"ascunzand existenta unei astfel de decizii, a convins un notar, care a validat cesionarea creantei doar in baza unei declaratii pe proprie raspundere.
Decizia de prescriere nu a prezentat-o nici biroului de executori judecatoresti, care au luat-o ca fiind adevarata, si au depus in consecinta la tribunal cerere de incuviintare exec. silita. Datorita notificarii primite, am aflat de aceste demersuri, si am dus decizia la judecatorie. Din acea clipa, a inceput la tribunal, "hora stacatto"!
Nu facea parte din plan ca eu sa aflu de aceste demersuri.
Cu toate astea, dupa indelungi deliberari, amanari, termene peste termene, - pronuntarea s-a dat cu 1/2 gura, adica nici cal nici magar, sau mai mult cal dacat magar:
"admite cererea in parte, cu recurs 5 zile de la comunicare pentru creditor"
- deci dreptul la recurs este dar nu pentru debitor.
Asadar, "debitorul" - nu va primi nici o comunicare. Ce se intampla?
Nu are drept la recurs? Care este dreptul lui?
Ultima sedinta la camera de consiliu: 23.Nov.2006 cu pronuntare inscrisa in condica pe 29 nov. Daca si creditorul poate face recurs, de cand curge termenul? dar, are voie?
Camerele de consiliu, la cererile de incuviintare executare silita, fac sedinte fara citarea partilor si emit inchieri de regula irevocabila sau fara drept de apel.
Din auzite, debitorii nu prea au drept la recurs.
Dar, daca creanta s-a prescris, si cand nu s-a tinut cont de acea decizie de prescriere ... o fi vreo lege care sa permita si debitorului sa faca recurs sau contestatie sau revizuire sau ... sau o ia de la capat.
Creanta buclucasa dateaza din 2000 iar procesul cu sentinta civila din 2002. In mai 2005 s-a prescris, consfintire data prin decizia din martie 2006.
Numai ca creditorul s-a grabit sa ascunda decizia si sa declare pe proprie raspundere ca nu s-a prescris, cesionand-o slugii sale, un boschetar.
Care acum umflat in pene, este fericit, considerand ca a pus mana pe un filon de aur si caruia nu ii pasa de nici o lege, cu atat mai mult cand legiuitorul ia o atitudine care sa il favorizeze macar 5 %.