Buna ziua! Autoturismul sotiei mele, parcat regulamentar pe trotuar, pastrand distanta de 1 metru pt circulatia pietonilor, in dreptul indicatorului “Oprirea interzisa” fara placute aditionale (semnificatia indicatorului este valabila doar pentru partea carosabila), a fost ridicat abuziv – consider eu - de politie. In procesul-verbal incheiat de agentul constatator a fost scris gresit locul de unde a fost ridicata masina (a fost trecuta o alta strada, aflata la cativa kilometri distanta de cea reala; se poate vedea si din procesul-verbal de predare-primire a masinii, in care a fost trecuta corect adresa). Am citit in Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 ca neindicarea/indicarea gresita a locului unde a fost savarsita contraventia determina nulitatea absoluta a procesului-verbal. Redactand plangerea/contestatia, am constatat la art. 64, alin. 1 din OUG 195/2002 ca “Politia Rutiera poate dispune ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar pe partea carosabila”, situatie ce demonstreaza inca o data nelegalitatea masurii de ridicare a autovehiculului, intrucat acesta era parcat pe trotuar. In intampinarea depusa la dosar de Politia Rutiera scrie ca masura a fost intemeiata, iar singurele probe sunt niste fotografii cu o alta masina (cu un numar de inmatriculare foarte apropiat de cel al masinii sotiei mele, insa alta marca) stationata neregulamentar pe carosabil. La proces, sotia a spus ca autoturismul din fotografii nu este cel care face obiectul dosarului, insa presedinta completului nu a consemnat acest lucru; in plus, i-a pus niste intrebari foarte tehnice pentru un nespecialist, de exemplu daca are probe testimoniale, la care nu a stiut sa raspunda (facand o paranteza, sotia ar avea martor o colega cu care merge zilnic la serviciu, insa aceasta stie doar unde a parcat atunci cand au ajuns, nu poate garanta ca masina nu a fost mutata intre timp). Cateva zile mai tarziu am vazut la condica de la judecatorie ca plangerea noastra a fost respinsa.
Dupa parerea mea (tot de nespecialist), agentul constatator se face vinovat de abuz in serviciu (pentru ca a dispus ridicarea unui autoturism parcat regulamentar), de fals in declaratii (pentru ca a depus la dosar fotografii cu alt autoturism decat cel al sotiei mele, influentand probabil sentinta); nu stiu daca presedinta completului nu se face vinovata de neglijenta in serviciu (pentru ca nu a tinut cont de ceea ce era la dosar si nici de declaratiile sotiei mele). Nu am de gand sa incadrez eu faptele respective, insa as vrea sa fac o plangere la Parchet, descriind ce s-a intamplat si aratand ca am fost prejudiciati. Exista vreun risc ca eu sa fiu apoi acuzat de denunt calomnios?
Ce putem face in continuare? Avem sentinta, dar nu avem motivatia si nici nu stim cand vine.
Este prima data cand sotia mea a apelat la justitie si este foarte deceptionata. Fiind vorba de o suma relativ mica (cca. 1.000 RON), dar si pentru ca stiam ca avem dreptate, nu am apelat la serviciile unui avocat. Vedem insa ca oamenii simpli nu isi pot face singuri dreptate in sistemul judiciar romanesc.
Va multumesc ca ati avut rabdare sa cititi tot mesajul meu.
Cel mai recent răspuns:
sorin6000 , utilizator
10:33, 7 Martie 2010