La solicitarea divorțului, când se stabilește care ar fi instanța competentă teritorial, un soț, chiar dacă își împarte viața între două state membre (cea familială și cea profesională), nu poate avea decât o singură reședință obișnuită, nu mai multe, a subliniat recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), plecând de la cazul unui cetățean francez căsătorit în Irlanda și care-și împărțea viața între cele două state. Citește articolul
Pentru românii stabiliți în străinătate există mai multe posibilități de a obține divorțul de partenerul lor, fie că este vorba de un român sau de un cetățean străin. Posibilitatea de a cere divorțul în fața unei alte instanțe decât cea română este o facilitate care vine însă cu un anumit preț: legea aplicabilă nu mai este întotdeauna cea română, așa cum, la fel de bine, poate să nu fie nici cea de la locul instanței unde se cere divorțul. În anumite situații chiar, cetățeanul român are posibilitatea să aleagă ce lege se va aplica în procesul său de divorț, atunci când cuplul se află “sub steagurile mai multor state”. Citește articolul