Situația din România privind lipsa unor cauze de întrerupere a termenului prescripției răspunderii penale între 2018 - 2022 (ca urmare a două decizii ale Curții Constituționale a României - CCR) a ajuns și în atenția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), când Curtea de Apel Brașov a decis să trimită câteva întrebări preliminare CJUE. Ca urmare a deciziilor CCR, mai multe procese penale au fost închise și mai mulți condamnați au contestat hotărârile definitive, însă unele dintre fapte vizează tocmai interesele financiare ale UE. Pe de o parte, judecătorii sunt ținuți, cu riscul răspunderii discplinare, să respecte deciziile CCR, însă în discuție există și principiul supremației dreptului Uniunii, prin urmare, dilema judecătorilor - ce să aplice? În decizia pronunțată luni, CJUE nu le spune judecătorilor români să facă abstracție de deciziile CCR, întrucât la mijloc sunt drepturi fundamentale ale inculpaților, dar să țină cont și de interesele UE - mai exact, să nu se ajungă până la repunerea în discuție a hotărârilor definitive de condamnare, ca efect al unei aplicări retroactive a legii penale mai favorabile. Citește articolul
Datoriile pe care le ai la stat sau la alte persoane pot fi pretinse doar până la un anumit punct, respectiv până se împlinește termenul de prescripție, iar cine plătește peste acest termen o face de bunăvoie, pentru că creditorul nu mai are posibilitatea de a cere concursul statului pentru a-și recupera banii. Atât pentru datoriile fiscale, cât și nefiscale se poate ajunge la executare silită, numai că nu e vorba de aceeași executori. De asemenea, persoanele fizice trebuie să fie atente atunci când sunt contactate de recuperatori de datorii, deoarece acestora li s-au interzis practicile „neortodoxe”. Citește articolul