Situația din România privind lipsa unor cauze de întrerupere a termenului prescripției răspunderii penale între 2018 - 2022 (ca urmare a două decizii ale Curții Constituționale a României - CCR) a ajuns și în atenția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), când Curtea de Apel Brașov a decis să trimită câteva întrebări preliminare CJUE. Ca urmare a deciziilor CCR, mai multe procese penale au fost închise și mai mulți condamnați au contestat hotărârile definitive, însă unele dintre fapte vizează tocmai interesele financiare ale UE. Pe de o parte, judecătorii sunt ținuți, cu riscul răspunderii discplinare, să respecte deciziile CCR, însă în discuție există și principiul supremației dreptului Uniunii, prin urmare, dilema judecătorilor - ce să aplice? În decizia pronunțată luni, CJUE nu le spune judecătorilor români să facă abstracție de deciziile CCR, întrucât la mijloc sunt drepturi fundamentale ale inculpaților, dar să țină cont și de interesele UE - mai exact, să nu se ajungă până la repunerea în discuție a hotărârilor definitive de condamnare, ca efect al unei aplicări retroactive a legii penale mai favorabile. Citește articolul
Codul penal a fost modificat luni seara, de urgență, printr-o ordonanță a Guvernului, dată cu scopul de a remedia o problemă subliniată săptămâna trecută de Curtea Constituțională a României (CCR) printr-o decizie care, în lipsa unei intervenții urgente, ar fi avut un impact major asupra unui număr mare de dosare penale în curs. Citește articolul
Indiferent cât timp trece de la comiterea faptei, vinovatul poate fi tras oricând la răspundere penală pentru faptele de viol și pentru actele sexuale cu un minor, potrivit unei legi care a intrat în vigoare de astăzi. Citește articolul