ACCES GRATUIT

(ne)Liniștea dinaintea furtunii: Bugetul și fiscalitatea 2023 – la ce să se aștepte economia?

Bugetul anului 2023 va fi unul dintre cele mai dificil de elaborat din ultimii 20 de ani: pentru că avem în față nu o criză, ci o salbă de crize, dintre care unele deja ne pun economia și bunăstarea la încercare. Nicio măsură nu poate garanta efectele scontate, pentru că oricare din celelalte crize o poate submina – nemaivorbind de capacitatea crizelor de-a se alimenta reciproc. Citește articolul

ACCES GRATUIT

În căutarea direcției corecte: Evoluția structurii economice a României în ultimul deceniu

Care ar fi structura economică ideală a României – cea care să-i și asigure și o valoare adăugată corespunzătoare, și care să și mențină un trend favorabil spre viitor? Citește articolul

ACCES GRATUIT

Avem program național de investiții în infrastructura de sănătate: lista celor 49 de obiective, din care 25 finanțate cu bani din PNRR

Guvernul a aprobat în ședința sa de miercuri Programul național de investiții în infrastructura de sănătate, cu 49 de obiective, o parte putând fi finanțate din fondurile alocate României pentru PNRR. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Piața electricității din România s-a blocat. Producția scade și se tranzacționează doar de azi pe mâine

Piața electricității din România s-a blocat: nu se mai fac tranzacții decât de azi pe mâine, iar producția scade. Una dintre cauze este ordonanța 119 care plafonează prețurile la niveluri pe care experții le consideră nerealiste. Citește articolul

ACCES GRATUIT

România salariului mediu din economie

Momentul  – subiectele sensibile sau chiar scandalurile din ultimele săptămâni – cere o evaluare a veniturilor salariale ale celor care întrețin statul. Contextul:  propunerea legislativă ca personalului din Justiție să i se plătescă ratele la creditele imobiliare, în loc să i se plătească chiria – situație asemenătoare cu cei din Ministerul de Interne. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Analiză: Taxele pe proprietate din România, față de media UE. Soluții pentru reducerea dependenței administrației locale de ”centru”

Taxele pe proprietate din România generează venituri de circa trei ori ori mici decât media economiilor OCDE și aproape la jumătate față de media UE, reiese dintr-o analiză a Fondului Monetar Internațional (FMI) pe acest subiect. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Finanțele publice, între supraviețuire și dezvoltare. Pentru ce împrumută România 10% din PIB anual

Cu toate că 2022 este, cel puțin conform datelor oficiale privind evoluția PIB-ului, un an de revenire și de creștere economică, necesarul de finanțare al statului este similar cu nevoile din 2020 – an de debut al pandemiei, în care deficitul bugetar a explodat la aproape 10% din PIB pentru a acomoda cheltuielile suplimentare generate de criza din sănătate și de schemele de sprijinire a angajaților și companiilor. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cât mai valorează averea economică a statului român. Principalele companii la care statul e acționar

Cele mai relevante 25 de companii la care statul este acționar sunt evaluate la 141,4 miliarde de lei. Pachetele majoritare ale statului valorează mai mult de 80,6 miliarde de lei, iar totalul deținerilor depășește 91 de miliarde de lei. Cele mai multe companii sunt energetice, producători, distribuitori și furnizori, și companii de administrare a aeroporturilor și porturilor. Li se adaugă Poșta Română și Societatea Naţională a Sării – SALROM. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ritmul creditării decelerează – băncile sunt tot mai prudente și cu firmele, și cu persoanele fizice

Creșterea dobânzilor și deteriorarea perspectivelor economice au determinat băncile din România să înăsprească semnificativ standardele de creditare în trimestrul al doilea din 2022, atât în cazul împrumuturilor acordate populației, cât și al celor acordate companiilor, instituțiile de credit anticipând continuarea înăspririi acestora pentru împrumuturile acordate sectorului real. Citește articolul

ACCES GRATUIT

„Personalitatea economică” a județelor din România – cine și cum își crează partea sa de PIB

„Personalitatea economică” a județelor din România, respectiv sectoarele care produc cea mai mare parte a valorii adăugate brute (VAB) de la nivel local, variază semnificativ de la județ la județ. Profilul economic al județelor e atât de divers, încât sectoarele de producere a VAB sunt așezate la extreme: de la Industrie la agricultură și de la IT&C la admistrația de stat ca prim jucător în economia județeană. Citește articolul