Ajutoarele comunitare pentru zonele montane nu sunt o noutate, încã din 1975, Comunitatea Europeanã asigurând agricultorilor din aceste zone un ajutor direct pe venit.
În ziua de azi, mãsurile comunitare de dezvoltare ruralã au fost sporite, cuprinzând compensaþii pentru fermierii din zonele montane cu handicapuri naturale, mãsuri de agromediu, mãsuri în favoarea silviculturii, mãsuri ce vizeazã protecþia patrimoniului rural ºi a mediului sau ameliorarea terenurilor ºi iniþiativa comunitarã Leader +.
Zonele montane reprezintã mai mult de o treime din suprafaþa Uniunii Europene ºi 10 la sutã din totalul populaþiei, 95 la sutã din regiuni primind ajutor financiar în vederea dezvoltãrii (obiectivul 1) sau reconversiei socio-economice (obiectivul 2).
Contribuþia regiunilor montane este esenþialã pentru menþinerea patrimoniului natural ºi cultural, pentru protecþia mediului ºi calitatea producþiei alimentare.
Zonele montane prezintã anumite dezavantaje în ceea ce priveºte condiþiile de practicare a agriculturi, respectiv costuri de producþie mai ridicate, prezenþa unor pante prea abrupte pentru folosirea utilajelor, sau care necesitã utilizarea unor echipamente speciale foarte scumpe, distanþe mari faþã de pieþele de desfacere a produselor, soluri cu o fertilitate mai scãzutã, condiþii climatice nefavorabile, efectul acestora fiind scurtarea sezonului de cultivare, accesul dificil la servicii.
Din cauza handicapurilor naturale, venitul mediu al agricultorilor din zonele montane este net inferior celui obþinut de agricultorii de la câmpie.
Având în vedere importanþa acestor zone ºi condiþiile specifice cu care se confruntã, politica comunitarã vizeazã asigurarea utilizãrii continue a terenului agricol în vederea menþinerii unei comunitãþi rurale viabile, conservarea spaþiului montan, întreþinerea ºi promovarea sistemelor de exploatare agricolã durabilã, având în vedere în special normele de protecþie a mediului.
Reforma PAC a adus noi avantaje, prin aplicarea principiului modulãrii s-au transferat o parte din fondurile alocate sistemului de plãþi directe cãtre mãsurile de dezvoltare ruralã, ce va permite creºterea resurselor în favoarea sprijinirii regiunilor defavorizate în care se încadreazã ºi zonele montane.
Decuplarea ajutoarelor de producþie permite exploataþiilor montane sã se orienteze pe obþinerea de produse adaptate condiþiilor locale. Sistemul unic de platã este mai simplu ºi mai eficace, permiþând agricultorilor sã beneficieze de noi debuºee ºi de o mai bunã administrare a producþiei.
De asemenea, politica UE sprijinã ºi protejeazã ecosistemele din zonele montane ºi consolidarea comunitãþilor din aceste zone.
Comentarii articol (0)