Noul Cod de procedura civila a fost aprobat de Guvern

Aprobarea proiectul noului Cod de procedura civila vine ca urmare a anuntului facut de ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, pe 11 noiembrie, privind finalizarea proiectelor de cod civil, de procedura civila, penal, si de procedura penala, pentru a fi trimise Parlamentului, pentru dezbatere.

Potrivit fisei tehnice a proiectului noului Cod de procedura civila, publicata de Ministerul Justitiei, reglementarile “urmaresc sa raspunda unor deziderate actuale, precum accesul justitiabililor la mijloace si forme procedurale mai simple si accesibile si accelerarea procedurii, inclusiv in faza executarii silite.” 


Eliminarea deficientelor care au dus la condamnarea Romaniei la CEDO

Proiectul urmareste sa raspunda si exigentelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgand din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, implicit, din cele statuate in jurisprudenta CEDO.

“Urmarind cu rigoare asigurarea premiselor pentru solutionarea corecta in fond a cauzelor, in cadrul sistemului justitiei nationale, proiectul are in vedere eliminarea deficientelor care au condus, in multe cazuri, la hotarari ale CEDO de condamnare a Romaniei, atat pentru solutii judecatoresti principial gresite, cat si pentru prejudicii cauzate de durata excesiva a procedurilor judiciare ori pentru lipsa de previzibilitate rezultata din inconsecventa jurisprudentei nationale”, se mai arata in aceeasi fisa tehnica 


Medierea, alternativa de solutionare a litigiilor

Proiectul prevede in sarcina judecatorului obligatia de a indruma partile din proces spre folosirea procedurii medierii, ca mijloc alternativ de solutionare a litigiilor, pe durata desfasurarii acestei proceduri judecata fiind suspendata.

Recursul, “veritabila cale extraordinara de atac”

Totodata, proiectul reglementeaza recursul “ca veritabila cale extraordinara de atac, exercitata doar in cazuri exceptionale in care legalitatea a fost infranta, cu regandirea actualelor motive de recurs in sensul restrangerii lor si eliminarii motivelor formale, fara impact asupra legalitatii, precum si noua procedura a contestatiei privind tergiversarea procesului.”

Prin proiect, au fost resistematizate etapele procesului civil, etapa scrisa, cercetarea procesului si dezbaterea in fond a procesului, astfel incat sa creasca eficienta activitatii de judecata si sa se reduca durata procesului civil, cu asigurarea tuturor garantiilor procesuale.

“Astfel, proiectul noului Cod de procedura civila prevede impartirea fazei judecatii in prima instanta in doua etape: cercetarea procesului, care se desfasoara in camera de consiliu - dand expresie caracterului preponderent privat al drepturilor si intereselor disputate in procesul civil - si in cadrul careia se indeplinesc, in conditiile legii, actele de procedura, se rezolva exceptiile procesuale si se administreaza probele - si dezbaterea in fond a procesului, care urmeaza a avea loc preponderent in sedinta publica, daca partile nu convin altfel. In cadrul acestei din urma etape procesuale, partile au posibilitatea sa dezbata in contradictoriu imprejurarile de fapt si temeiurile de drept invocate de ele sau puse in discutie, din oficiu, de catre instanta de judecata”, se explica in fisa tehnica a proiectului noului Cod de procedura civila. 


O noua procedura: contestatia privind tergiversarea procesului

Prin proiect se instituie o procedura speciala indreptata impotriva incalcarii dreptului la solutionarea procesului intr-un termen optim si previzibil: contestatia privind tergiversarea procesului.

Potrivit noii proceduri, conforme cu deciziile CEDO care au sanctionat lipsa mijloacelor legale de a actiona in cazul depasirii termenului rezonabil de solutionare a cauzei, partea care considera ca pricina este tergiversata va putea solicita luarea masurilor legale pentru ca aceasta situatie sa fie inlaturata. 


Noutati legislative in materia executarii silite

Printre principalele noutati legislative propuse prin proiectul noului Cod de procedura civila se numara si cele in materia executarii silite, cum ar fi:
- instituirea caracterului de drept comun in materia executarilor silite de orice fel a reglementarilor propuse in proiectul noului Cod de procedura civila;
- consacrarea, pentru prima data in dreptul nostru, in mod expres, a regulii de principiu privind respectarea dreptului la un proces echitabil si in faza executarii silite prin instituirea obligatiei statului de a asigura executarea prompta si efectiva a oricarui titlu executoriu, precum si a raspunderii acestuia pentru repararea prejudiciului suferit din cauza neindeplinirii obligatiilor ce ii incumba;
- consacrarea competentei generale a executorului judecatoresc de a efectua executarea silita, in scopul asigurarii unei reglementari unitare si uniforme in materia executarii silite a titlurilor executorii emise in materia raporturilor civile si a altor raporturi asimilate;
- delimitarea judicioasa a categoriilor de hotarari - hotarari definitive si hotarari executorii -, renuntandu-se la categoria hotararilor „irevocabile”, care pe plan european nu este cunoscuta si care este susceptibila de confuzii in practica, creand dificultati in stabilirea statutului unor hotarari susceptibile de a fi atacate pe calea unei cai extraordinare de atac;
- tot ca o noutate absoluta, in considerarea dificultatilor materiale si personale de executare a titlurilor executorii avand ca obiect incredintarea minorilor, stabilirea programului de vizitare a acestora si alte masuri de ocrotire privitoare la acestia, au fost instituite reglementari privind executarea hotararilor judecatoresti referitoare la minori.

In contextul modernizarii procedurilor speciale in scopul clarificarii rapide si eficiente a situatiilor litigioase, cu titlu de noutate legislativa, noul Cod de procedura civila cuprinde si trei noi proceduri speciale: evacuarea din imobilele detinute sau ocupate fara drept, procedura privitoare la inscrierea drepturilor dobandite in temeiul uzucapiunii si procedura cu privire la cererile de valoare redusa.