Cadrul juridic al pedepselor

Regimul juridic al pedespselor este reglementat in Titlul III din Partea Generala a proiectului de Cod Penal.

Categoriile pedepselor

In ceea ce priveste categoriile pedepselor, proiectul le mentine pe cele din codul penal in vigoare, insa procedeaza la o alta sistematizare folosind drept criteriu ordinea in care acestea, odata aplicate, urmeaza sa se execute. De aceea, noua reglementare a categoriilor de pedeapsa incepe cu pedepsele principale, continua cu pedepsele accesorii si se incheie cu pedepsele complementare.

In materia pedepselor principale, pentru consecventa, proiectul defineste fiecare dintre cele trei pedepse principale si nu doar pedeapsa amenzii asa cum se intampla in codul penal in vigoare.

Instanta va aprecia utilitatea aplicarii pedepsei detentiunii pe viata, in functie de o serie de criterii

Reglementarea pedepsei detentiunii pe viata nu a suferit modificari semnificative fata de codul penal in vigoare, insa s-a renuntat la interdictia absoluta a neaplicarii acestei pedepse in cazul inculpatilor care au implinit varsta de 60 de ani pana la pronuntarea hotararii de condamnare.

Pentru a asigura posibilitatea unei cat mai bune individualizari in raport de particularitatile diferitelor situatii concrete care pot aparea in practica s-a dat posibilitatea instantei de judecata sa aprecieze, tinand seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei - unele dintre aceste criterii fiind personalitatea, nivelul de educatie, varsta si starea de sanatate - daca intr-un caz concret se impune sau nu aplicarea pedepsei detentiunii pe viata.

O modificare in acelasi sens si avand la baza aceleasi ratiuni priveste renuntarea la inlocuirea obligatorie a pedepsei detentiunii pe viata cu pedeapsa inchisorii cand condamnatul a implinit varsta de 60 de ani.

Potrivit Ministerului Justitiei, obligativitatea inlocuirii detentiunii pe viata cu inchisoarea, din actuala reglementare, conditionata exclusiv de varsta condamnatului este criticabila intrucat nu se tine seama in nici un fel de conduita condamnatului in timpul executarii pedepsei si in plus, daca partea din detentiune executata este cel putin egala cu durata inchisorii cu care s-a facut inlocuirea, este obligatorie eliberarea condamnatului pentru executarea pedepsei inchisorii la termen, desi este evident ca nu aceasta a fost intentia legiuitorului.

Potrivit Codului penal in vigoare, o persoana in varsta de 35 de ani condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata ar trebui eliberata in mod obligatoriu in momentul implinirii varstei de 60 de ani intrucat pedeapsa inchisorii de 25 de ani, cu care s-a inlocuit detentiunea pe viata, se constata ca fiind executata.


Aplicarea amenzii prin sistemul zilelor amenda

In proiectul codului penal, pedeapsa amenzii cunoaste o noua reglementare dar si o sfera de aplicare semnificativ largita fata de codul penal in vigoare, prin cresterea numarului infractiunilor ori a variantelor acestora pentru care amenda poate fi aplicata ca pedeapsa unica dar mai cu seama ca pedeapsa alternativa la pedeapsa inchisorii (aproximativ 60 in codul actual – aproximativ 175 in proiect).

Un prim element de noutate consta in calcularea amenzii prin sistemul zilelor amenda, care, prin mecanismul de determinare a cuantumului, asigura o mai buna individualizare a pedepsei concret aplicate atat sub aspectul proportionalitatii, exprimat in numarul zilelor-amenda, cat si al eficientei, prin determinarea valorii unei zile-amenda tinand seama de situatia patrimoniala a condamnatului.

Proiectul stabileste limitele generale ale numarului zilelor-amenda intre 15 zile si 400 de zile iar cele ale valorii unei zile-amenda intre 10 lei si 500 lei. in privinta limitelor speciale, variabile progresiv sunt doar limitele numarului zilelor-amenda care, ca si in actualul cod penal, se determina in raport de modul in care norma de incriminare prevede amenda ca pedeapsa unica ori alternativ cu pedeapsa inchisorii de o anumita durata.

Amenda cumulata cu pedeapsa inchisorii

Al doilea element de noutate consta in posibilitatea fie de a majora limitele speciale ale pedepsei amenzii, fie de a aplica amenda cumulativ cu pedeapsa inchisorii, atunci cand prin infractiunea savarsita s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial. Ratiunea introducerii acestei reglementari este explicata de necesitatea de a consacra mijloace de constrangere penala eficiente care sa nu presupuna majorarea duratei pedepsei inchisorii

O noua pedeapsa complementara: publicarea hotararii definitive de condamnare

In materia pedepsei accesorii si a pedepselor complementare, proiectul codului penal extinde considerabil libertatea judecatorului in alegerea acestora, iar pe de alta parte, largeste sfera drepturilor a caror exercitare poate fi interzisa cu titlu de pedeapsa accesorie sau complementara.

In plus, in categoria pedepselor complementare este introdusa o noua specie de pedeapsa, respectiv publicarea hotararii definitive de condamnare.

Pedeapsa accesorie cunoaste o reglementare diferita fata cea actuala, atat sub aspectul modului de aplicare cat si sub aspectul continutului, dupa cum aceasta insoteste pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii.

Pedeapsa accesorie in cazul pedepsei detentiunii pe viata este reglementata similar cu dispozitiile in vigoare si se aplica de drept, prin efectul legii, iar sub aspectul continutului asupra a 6 drepturi expres prevazute (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat; dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei; dreptul de a alege; drepturile parintesti; dreptul de a fi tutore sau curator).

Pedeapsa accesorie in cazul pedepsei inchisorii isi pastreaza caracteristicile esentiale din reglementarea in vigoare insa sfera pedepsei accesorii obligatorii, constand in interzicerea exercitarii unor drepturi ca urmare a aplicarii unei pedepse privative de libertate, a fost redusa, in timp ce sfera pedepsei accesorii facultative, constand in interzicerea exercitarii unor drepturi atunci cand instanta considera necesar, a fost semnificativ extinsa

Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, redusa de la 10 la 5 ani

Pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi a suferit modificari atat sub aspectul duratei, prin reducerea limitei maxime de la 10 ani la 5 ani, cat si sub aspectul continutului, prin cresterea numarului drepturilor care intra in continutul acestei pedepse. Prin reducerea duratei interzicerii exercitarii unor drepturi, Ministerul Justitiei a urmarit o motivare suplimentara a condamnatului pentru respectarea legalitatii prin stabilirea unui orizont de timp rezonabil la implinirea caruia vor inceta aceste restrictii.

Proiectul noului Cod penal a fost aprobat in sedinta Guvernului din 25 februarie si a fost trimis la Parlament, pentru dezbatere si adoptare.