De ce este nevoie de modificarea normelor de tehnica legislativa

Scopul Ordonanþei de Urgenþã nr. 61/2009 referitoare la modificarea ºi completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative a fost acela de a oferi puterii legislative posibilitatea de a putea completa sau abroga legi care au fost adoptate, dar a cãror intrare in vigoare a fost amânatã pentru viitor. Anterior, potrivit Legii 24/2000, atât Parlamentul, cât ºi guvernul (numai prin ordonanþe de urgenþã supuse, ulterior, aprobãrii Parlamentului), aveau posibilitatea de a modifica sau abroga doar acele acte normative adoptate ºi intrate în vigoare. Legea nu includea prevederi referitoare la acte normative adoptate, dar a cãror intrare în vigoare a fost amânatã.

Practica din ultimii ani a arãtat cã existã acte normative adoptate care nu au intrat încã vigoare ºi care nu mai pot fi aplicate, având în vedere cã acestea nu mai corespund realitãþilor societãþii româneºti. Aceste legi sunt amânate sine die, deoarece intrarea lor în vigoare ar produce efecte juridice nefavorabile, cu un impact negativ asupra sistemului judiciar, cât ºi asupra cetãþenilor. Spre exemplu, este cazul Codului Penal adoptat în 2004 sau al Legii spitalelor nr.270/2003, al cãror termen de intrare în vigoare a fost amânat în mod repetat.

"Aceste legi nu ar fi putut fi abrogate în condiþiile prevederilor legale anterioare. Intrarea în vigoare a Codului Penal adoptat în 2004 a fost amânatã de câteva ori de Parlament. În momentul în care Guvernul îºi va asuma rãspunderea pe coduri, vom avea douã coduri aprobate în acelaºi timp, o aberaþie legislativã", a declarat joi Alina Bica, secretar de stat în Ministerul Justiþiei ºi Libertãþilor Cetãþeneºti.

Alina Bica a mai afirmat cã soluþia adoptatã de Guvern este, în aceste condiþii, fireascã ºi nu presupune în nici un caz substituirea puterilor legislativului, deoarece Parlamentul va avea întotdeauna ultimul cuvânt. Secretarul de stat a mai precizat cã O.U. 61/2009 nu stipuleazã ca Guvernul sã facã aceste completãri sau modificãri, ci numai Parlamentul are aceste atribuþii.

În ceea ce priveºte eliminarea studiilor de impact în cazul actelor normative adoptate prin asumarea rãspunderii Guvernului, Alina Bica a declarat cã aceastã decizie este justificatã având în vedere cã asumarea rãspunderii se referã la o situaþie de urgenþã, excepþionalã. În astfel de situaþii, nu existã perioada necesarã (între 6 ºi 12 luni) pentru efectuarea unor studii de impact de cãtre organizaþii independente, din afara ministerelor.

Luând în considerare imperativul clarificãrii unor norme de tehnicã legislativã a cãror aplicare creeazã dificultãþi de interpretare, cu consecinþa unor interpretãri eronate în procesul legislativ, Guvernul a considerat cã situaþia este una extraordinarã, iar clarificarea acesteia nu mai putea fi amânatã.