Saptamana trecuta, Guvernul roman si-a asumat raspunderea cu privire la Proiectul Legii Privind Sistemul Unitar De Pensii Publice (denumit in continuare „Proiectul”). A fost depusa si o motiune de cenzura, care va fi votata in Parlament marti, 13 octombrie 2009. In ultimele zile au aparut prin presa cateva articole care vorbesc despre efectele acestei legi asupra contributiilor avocatilor, unele sustinand ca avocatii vor fi afectati, altii sustinand ca nu, chiar daca niciunii nu prezinta vreun argument juridic pentru concluziile trase. Prin urmare, avand in vedere posibilitatea ca acest proiect sa devina lege, ar fi util sa ne aplecam mai mult asupra reglementarii propuse si mai putin asupra declaratiilor politice ocazionate.
Ce reglementeaza Proiectul si pe cine vizeaza?
Proiectul prevede chiar de la articolul 1 ca „Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita, in conditiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, denumit in continuare sistemul public de pensii”. Chiar daca exprimarea este atotcuprinzatoare, ea coincide intru totul cu reglementarea din articolul 1 al Legii nr. 19/2000 asa cum este in vigoare la acest moment, si sub incidenta careia nu intra avocatii. Prin urmare, domeniul de reglementare al Proiectului nu aduce nimic in plus fata de Legea nr. 19/2000.
Sub incidenta Proiectului cad urmatoarele categorii de persoane:
„Art. 6. - (1) In sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
I. a ) persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca;
b) functionarii publici;
c) cadrele militare si functionarii publici cu statut special din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale.
II. persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la pct. I;
III. persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii, denumite in continuare someri;
IV. persoanele care se afla in una dintre situatiile urmatoare:
a) asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;
b) administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de management;
c) membri ai asociatiei familiale;
d) persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;
e) persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora;
f) alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale.”
Comparand cu reglementarea actuala, continuta in art. 5 al Legii nr. 19/2000, putem observa ca numai art. 6 alin. 1 lit. c) este nou introdus, adica Proiectul vizeaza aceleasi persoane ca Legea nr. 19/2000, plus „cadrele militare si functionarii publici cu statut special din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale”. Avand in vedere acest lucru, putem concluziona chiar de la acest punct ca, asa cum avocatii nu intrau sub incidenta Legii nr. 19/2000, tot asa nu intra nici sub reglementarea Proiectului.
Aceasta concluzie face ca orice discutie pe marginea posibilitatii dublarii sistemelor de pensii pentru avocati, in sensul ca ei ar fi obligati sa contribuie si la sistemul propriu si la cel public, sa fie nerelevanta de la bun inceput. Lasand deoparte argumentele de fond care se pot gasi, de vreme ce avocatii nu sunt „persoane asigurate” in sensul Legii nr. 19/2000 si/sau al Proiectului, ei nu au cum sa fie obligati sa contribuie la ambele sisteme de pensii.
Ce pensii se integreaza in sistemul unic ca urmare a Proiectului?
Proiectul reglementeaza expres, in articolul 173, care sunt categoriile de pensii pe care le are in vedere in scopul uniformizarii sistemului public de pensii: “La data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, urmatoarele categorii de pensii stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii in intelesul prezentei legi:
a) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale politistilor;
c) pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor;
d) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea;
e) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular;
f) pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari;
g) pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor;
h) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila;
j) pensiile de serviciu ale personalului Curtii de conturi;
j) pensiile din sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.”
Este lesne de observat ca nu sunt incluse pensiile din sistemul propriu de asigurari al avocatilor. Mai mult decat atat, o eventuala integrare a Casei de Asigurari a Avocatilor in Casa Nationala de Pensii Publice ar necesita reguli proprii cu privire la transferul fondurilor, al personalului, recunoasterea stagiului de cotizare si alte aspecte incidente, lucruri care nu sunt avute in vedere nicaieri pe parcursul Proiectului.
Pe de alta parte, toate categoriile mentionate la articolul 173 din Proiect primesc in prezent pensii din sistemul public de pensii, numai ca in temeiul unor legi speciale care prevad un mod de calcul diferit fata de cel din Legea nr. 19/2000, in vreme ce avocatii nu primesc pensii din sistemul public.
Avand in vedere acest lucru, este evident ca Proiectul incearca uniformizarea modului de stabilire a pensiei publice, lucru perfect justificat, dar nu atinge cu nimic sistemele separate de pensii, care nici nu aduc fonduri si nici nu primesc vreun ban de la sistemul public de pensii.
Ce legi speciale cu privire la pensii sunt abrogate?
Articolul 197 al Proiectului abroga punctual legislatia pensiilor aplicabila categoriilor profesionale mentionate in art. 173, precum si “orice alte dispozitii contrare prezentei legi”. In opinia multora, aceasta trimitere generala ar compensa faptul ca nu sunt abrogate expres dispozitiile din Legea nr. 51/1995 , din Statutul profesiei de avocat si din Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor ce reglementeaza sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale al avocatilor.
Cu toate acestea, trebuie sa observam ca prevederile speciale continute de legislatia profesiei de avocat nu sunt „contrare” Proiectului, tot asa cum nu sunt si nu au fost contrare Legii nr. 19/2000. In vreme ce Legea nr. 19/2000 si Proiectul reglementeaza sistemul public de pensii, legislatia profesiei de avocat reglementeaza un sistem complet separat. Un sistem care nu interfereaza cu cel public, care nu aduce beneficii si care nici nu diminueaza fondurile sistemului public.
O prevedere contrara ar fi una similara dispozitiilor abrogate expres de Proiect, adica una care, desi vizeaza sistemul public de pensii, ar reglementa un mod diferit de contributie si/sau de stabilire a drepturilor cuvenite, or acest lucru nu se intampla prin reglementarea sistemului de asigurari propriu al avocatilor.
Din declaratiile primului-ministru cu privire la asumarea raspunderii, concluzia de mai sus ar trebui sa fie si mai clara. De pe site-ul Guvernului aflam ca domnul Boc a declarat ca „vom avea un singur cadru normativ cu privire la sistemul public de pensii din Romania, spre deosebire de situatia actuala, cand sunt in vigoare 80 de acte normative cu privire la pensiile din sistemul public" (subl. ns.). In plus, existenta unor pensii speciale „impovara si mai mult bugetul de stat, pentru ca in conditiile in care unii au o pensie de 100 de milioane de lei vechi, pe baza contributiei li s-ar cuveni 40 de milioane, diferenta de 60 de milioane de lei se pune de la bugetul de stat,[...]" (subl. ns.). Cu riscul de a repeta, pensiile avocatilor nu afecteaza cu absolut nimic bugetul de stat sau sistemul public de pensii.
Mai mult decat atat, din expunerea de motive a Proiectului aflam ca „Toate persoanele care obtin venituri profesionale si nu platesc contributiile pentru pensii, vor fi obligati sa plateasca aceste obligatii, prin introducerea de noi reglementari care sa aplice principiul obligativitatii si principiul contributivitatii la sistemul unitar de pensii publice”. Avand in vedere ca avocatii au obligatia de a plati contributie pentru pensii – nu in sistemul public, dar aceasta distinctie e irelevanta avand in vedere lipsa calificarii in expunerea de mai sus – este evident ca ei nu au fost avuti in vedere de reglementarea cuprinsa in Proiect.
O concluzie scurta
Avocatii nu sunt cu nimic afectati de posibila intrare in vigoare la Proiectului. Aceasta deoarece ei nu intra in definitia „persoanei asigurate”, pensiile lor nu sunt integrate in temeiul articolului 173 din Proiect iar legislatia speciala a profesiei de avocat nu este abrogata, nici expres si nici implicit, nefiind contrara reglementarii cuprinse in Proiect.
Comentarii articol (1)