Chiar si inainte de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, multi romani s-au aratat interesati de munca in strainatate, acceptand sa lucreze in spatiul economic european (SEE) chiar si fara forme legale de munca. Insa, dupa 2007, cetatenii romani au beneficiat de mai multe oportunitati privind accesul pe piata muncii europene, astfel incat, doar in acest an, peste 100 de mii de persoane au plecat sa lucreze in strainatate
In 2009, Agentia Nationala a Ocuparii Fortei de Munca (ANOFM) a primit de la angajatorii europeni, prin intermediul consilierilor EURES (Portalul mobilitatii europene pentru ocuparea fortei de munca) din statele UE,
peste 2000 de cereri de munca. Dintre acestea, peste 850 au venit din partea Spaniei, pentru lucratorii in agricultura. Tot in agricultura,
peste 600 de locuri de munca au venit din partea Danemarcei.
Si medicii sunt cautati de statele europene, precum Gemania, Franta, Belgia si Danemarca, existand aproximativ 70 de cereri privind aceasta profesie.
Fata de anul trecut, numarul locurilor de munca din SEE oferite romanilor prin intermediul EURES a crescut semnificativ,
de la aproximativ 1.500 la 2.010 locuri.
“Foarte multe locuri de munca au fost oferite pentru lucratori din domeniul agricol, in Danemarca si Marea Britanie. In general, ocupatiile solicitate sunt extrem de diverse, pe toate nivelurile de instruire: medici, ingineri (IT, mecanici, petrochimisti), moase si sora puericultoare, babysitter, constructori in beton armat, mecanici, montatori si reparatori de autovehicole, croitori, confectioneri imbracaminte dupa comanda, mineri si lucratori in cariera, tehnicieni in electronica, transporturi, posta, telecomunicatii, tehnicieni in electronica, transporturi, posta, telecomunicatii.”, au declarat reprezentantii EURES pentru Avocatnet.ro.
Peste 100 de mii romani au plecat la munca in SEE, in 2009
Potrivit datelor ANOFM, in ceea ce priveste numarul lucratorilor romani care au obtinut contracte de munca in state ale UE, in acest an, prin acorduri bilaterale
a crescut cu mai mult de 50%, de la 52.000, ajungand la peste 100.000.
Totodata, numarul persoanelor plasate prin reteaua EURES a crescut de la aproximativ 200, la peste 900 de persoane.
Cerintele angajtorilor straini
De exemplu, pentru un post de dulgher in Belgia, cerintele locului de munca precizate de angajator sunt: experienta de tamplar de minim 3 ani si cursuri de specializare in domeniul tamplariei, motivatie, responsabilitate, disciplina, asigurarea unei lucrari de calitate, respectarea termenelor lucrarilor si a regulilor de securitate a muncii. Limbile straine solicitate: engleza sau franceza la nivel mediu.
Un alt exemplu, pentru un post de medic specialist in Spania, se solicita experienta intre 2 si 5 ani, cunoasterea limbii spaniole si a limbii engleze la nivel avansat.
Protectia sociala a muncitorilor romani
EURES precizeaza ca, in ceea ce priveste protectia sociala a lucratorilor de cetatenie romana, aceasta intra sub incidenta
Regulamentului CEE Nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate sociala in raport cu lucratorii salariati si cu familiile acestora care se deplaseaza in cadrul Comunitatii Europene.
“ANOFM este responsabila doar pentru aplicarea prevederilor in materie de somaj ale
Regulamentului 1408/71 si
a
Regulamentului 574/72 (acordarea indemnizatiei de somaj, exportul dreptului de somaj), celelalte institutii competente din Romania pentru aplicarea
Regulamentului 1408/71 sunt Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale si Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate”, specifica institutia
Totodata, directia Medierea Muncii din cadrul ANOFM solutioneaza petitii din domeniul de activitate, in vederea respectarii drepturilor cetatenilor romani care lucreaza in strainatate, potrivit legislatiei in materie din statul respectiv.
Obtinerea unui permis de munca in strainatate
Pentru a munci intr-un alt stat din SEE, este necesara obtinerea unui permis de munca, etapa in care trebuie indeplinite mai multe conditii.
Avocatul Oleg Burlacu, partener la Burlacu & Asociatii, a enumerat pentru Avocatnet.ro aceste
cerinte:
1. Intrarea in statul respectiv (pentru extra comunitari) a unei vize speciale cu mentiunea alte scopuri, respectiv ptentru munca;
2. Detinerea unui contract de munca cu un agent economic din statul respectiv, cu inserarea a unui salariu minim obligatoriu pentru asigurarea unui trai decent;
3. Detinerea unui contract locativ, adica un domiciliu stabil;
4. Detinerea si traducerea actelor de stare civila si de studii pentru atestarea pregatirii pentru postul dorit, precum si echivalarea actului de studii, in cazul in care este nevoie, pentru a fi recunoscut in statul unde urmeaza sa se stabileasca;
5. Avizul Oficiului pentru Ocuparea Fortei de Munca in care se mentioneaza faptul ca postul pe care doreste sa-l ocupe persoana straina este disponibil si nu vine in concurenta cu un cetatean al statului respectiv.
“Toate acestea pot fi
completate, la fiecare stat in parte, in functie de conditiile lor si cu alte acte sau conditii”, specifica acesta.
In ce priveste persoanele care apeleaza la aceste permise se impart, potrivit avocatului, in doua categorii: persoane, cu o anumita pregatire si studii superioare, care sunt trimisi in diferite state ca reprezentanti ai companiilor multinationale sau medici specialisti si persoane, fara o anumita pregatire, de obicei cu studii medii sau generale, care nu au reusit sa se realizeze in statul din care provin si incearca sa-si gaseasca un loc de munca mai bine platit, fara o anumita specializare sau calificare. Pentru prima categorie nu exista o limita de varsta, deoarece aceste persoane sunt specialisti recunoscuti si acestia se incadreaza intre 27 ani si 60 ani.
“Cu privire la a doua categorie de persoane, dat fiind faptul ca, de obicei, sunt personal necalificate, limita de varsta incepe de la 20 de ani (ex. chelner sau muncitor constructii), dar nu sare de 40 ani, deoarece persoanele necalificate sunt angajate in munci ce presupune un anumit efort fizic si angajatorul este interesat in persoane mai tinere si mai dinamice”, adauga acesta.
Firmele de recrutare
Firmele de recrutare sunt, de asemenea, o solutie pentru cetatentii romani care intentioneaza sa isi gaseasca un loc de munca in afara tarii. Legea nr. 156/2009 privind protectia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate trateaza intr-un capitol separat rolul firmelor de recrutare in obtinerea unui loc de munca in strainatate.
Astfel, firmele de recrutare sau agentiile de ocupare a fortei de munca sunt considerate a fi societati comerciale avand ca activitate principala "Activitati ale agentiilor de plasare a fortei de munca" cod CAEN – 7810. Potrivit Legii nr. 156/2009, acestea
desfasoara activitati de mediere a angajarii cetatenilor romani cu domiciliul in Romania care solicita sa lucreze pe baza ofertelor de locuri de munca transmise din strainatate de persoane juridice, fizice si organizatii patronale straine, dupa caz. Activitatea lor este conditionata de urmatoarele aspecte:
- dispun de spatiul si de dotarile necesare pentru buna desfasurare a activitatii;
- au incadrat in munca personal cu experienta in domeniul fortei de munca;
- au organizat o banca de date care sa cuprinda ofertele si solicitarile de locuri de munca in strainatate, informatii referitoare la conditiile de ocupare a acestora si la calificarile si aptitudinile solicitantilor aflati in evidenta lor;
- au incheiat cu persoane juridice, persoane fizice si organizatii patronale din strainatate, dupa caz, contracte care contin oferte ferme de locuri de munca;
- sunt inregistrati la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza isi au sediul.
Contractul incheiat intre o firma de recrutare si o persoana interesata de a pleca la munca in SEE
trebuie sa contina obligatoriu urmatoarele elemente:
- durata contractului;
- numarul de locuri de munca in strainatate pentru care se incheie contractul;
- functia, meseria sau ocupatia;
- natura si durata angajarii, conditiile de angajare, de incetare a angajarii sau de reangajare;
- durata timpului de munca si de repaus;
- tariful orar, salariul lunar si datele de plata a salariului;
- sporuri, ore suplimentare si alte drepturi salariale;
- cazurile in care pot fi urmarite drepturile salariale;
- durata, modul de acordare si drepturile banesti aferente concediului de odihna;
- conditiile de munca, masuri de protectie si securitate a muncii;
- posibilitatea transferarii salariului in Romania;
- asigurarea medicala a angajatilor romani, similar cu cea a cetatenilor din tara primitoare;
- acordarea de despagubiri angajatilor romani in cazul accidentelor de munca, al bolilor profesionale sau al decesului;
- conditiile de cazare, de locuit sau, dupa caz, de inchiriere a unei locuinte si de asigurare a hranei;
- asigurarea formalitatilor, stabilirea conditiilor de transport din Romania in statul in care se asigura ofertele de locuri de munca si retur pentru angajatii cetateni romani si membrii de familie care ii insotesc sau ii viziteaza, precum si suportarea cheltuielilor aferente;
- taxele, impozitele si contributiile care greveaza asupra veniturilor angajatilor cetateni romani, asigurandu-se evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contributii de asigurari sociale;
- obligatiile angajatilor cetateni romani in strainatate.
Printre indatoririle firmelor de recrutare se numara si
obligatia de a incheia contractele individuale de munca si in limba romana.
In cazul in care aceste prevederi nu se respecta, firmele de recrutare risca
o amenda de la 5.000 de lei la 10.000 de lei. Totodata, legea prevedea si o amenda de la
10.000 la 15.000 de lei, in cazul in care medierea in vederea obtinerii unui loc de munca in strainatate este facuta de o societate comerciala cu un alt obiect de activitate.
Comentarii articol (0)