Intelegeri amiabile

  În ambele cauze reclamanţii au invocat încălcarea dreptului la respectarea proprietăţii, garantat de articolul 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţie.

  În prima cauză (Suciu împotriva României), reclamanta invocă încălcarea dreptului la respectarea bunurilor. În speţă, în urma anulării unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil, fostului proprietar (reclamanta) i s-a restituit în 1996 suma plătită în anul 1991 ca preţ al cumpărării fără ca aceasta să fie actualizată, având în vedere prevederile în vigoare la acea dată ale Legii nr. 85/1992. În 2001 Curtea Constituţională a declarat aceste prevederi ca neconstituţionale.

  Declaraţia de înţelegere amiabilă prevede plata de către statul roman către reclamantă a sumei de 5.830 EURO care constituie prejudiciul material, prejudiciul moral şi cheltuieli de judecată.

  În cea de a doua cauza precedentul aplicabil este Brumărescu împotriva României, încălcarea datorându-se admiterii recursului în anulare de către Curtea Supremă de Justiţie împotriva unei hotărâri judecătoreşti irevocabile de restituire a unui imobil. Imobilul fusese confiscat în anul 1988, în temeiul Decretului nr. 223/1974, întrucât proprietarul a rămas în străinătate după expirarea vizei.

  Declaraţia de înţelegere amiabilă prevede plata de către statul roman către reclamant a sumei de 27.500 EURO care constituie contravaloarea imobilului revendicat de aceştia, sumă stabilită pe baza unei expertize tehnice realizate la cererea Guvernului român.

  Conform noului concept de acţiune a instituţiei Agentului guvernamental, rezolvarea cazurilor aflate pe rolul Curţii de la Strasbourg împotriva Romaniei se va face cu prioritate pe cale amiabilă, respectiv prin demersuri de soluţionare în plan intern, în interesul cetăţeanului român, evitând pronunţarea de noi condamnări împotriva statului român.

  MAE precizează, de asemenea, că în primul caz amintit reclamantul a acceptat expres prezentarea publică a circumstanţelor cauzei. Întrucât în cel de al doilea caz reclamantul şi-a exprimat dorinţa de a nu i se face publică identitatea anterior pronunţării deciziei Curţii, în vederea protejării dreptului la viaţă privată a acestuia datele sale personale nu sunt date publicităţii în această etapă, ci numai circumstanţele generale ale cauzei, în vederea asigurării transparenţei activităţii instituţiei Agentului guvernamental.