Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a trimis marti presedintelui Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.
Va prezentam integral textul sesizarii:
In temeiul art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formulez urmatoarea
SESIZAREA DE NECONSTITUÞIONALITATE asupra LEGII privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative
Potrivit dispozitiilor art. 77 din Constitutia Romaniei, inainte de promulgare, Presedintele Romaniei poate solicita verificarea constitutionalitatii legii.
Motivele acestei sesizari vizeaza aspecte de neconstitutionalitate extrinseca, constand in incalcarea exigentelor constitutionale in materie de sesizare a Camerelor Parlamentului, in procedura de legiferare, deduse din coroborarea alin. (1) teza finala a art. 75 din Constitutia Romaniei cu alin. (4) si (5) ale aceluiasi articol.
Legea privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative a fost adoptata cu incalcarea normelor constitutionale referitoare la procedura de legiferare, si anume cu nerespectarea competentelor stabilite pentru cele doua Camere, potrivit art. 75 alin. (1) Constitutie.
I. Starea de fapt
La data de 27 aprilie 2010 Camera Deputatilor a fost sesizata cu proiectul de lege privind consolidarea integritatii in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, iar la data de 28 aprilie 2010 l-a adoptat, in calitate de prima Camera sesizata.
La data de 12 mai 2010, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, in calitate de camera decizionala.
Ulterior, la data de 14 mai 2010, legea a fost trimisa Presedintelui Romaniei spre promulgare. În termen legal, respectiv la data de 04 iunie 2010, am solicitat Parlamentului reexaminarea Legii privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.
Dupa reluarea procedurii legislative, Camera Deputatilor a aprobat legea, la data de 22 iunie 2010, insusindu-si propunerile din cererea de reexaminare. Astfel, Camera Deputatilor in calitate de prima Camera sesizata a hotarat la art. 37 modificarea si completarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, in sensul reintroducerii comisiilor de cercetare a averilor, asa cum decisese initial.
Senatul, la data de 30 iunie 2010, a adoptat legea ca urmare a cererii de reexaminare, intr-o forma diferita de cea a Camerei Deputatilor, eliminand mare parte din textele nou adoptate, inclusiv prevederile referitoare la comisiile de cercetare a averilor.
La data de 08 iulie 2010, legea a fost retrimisa spre promulgare.
II. Starea de drept
În ceea ce priveste sesizarea Camerelor Parlamentului, art. 75 alin. (1) din Constitutie realizeaza o departajare a competentelor celor doua Camere, cu respectarea principiului bicameralismului. Aceste prevederi sunt reluate si detaliate in Regulamentul fiecarei Camere a Parlamentului.
Astfel, la art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputatilor, se prevad urmatoarele:
“Potrivit art. 75 din Constitutia Romaniei, republicata, se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, in calitate de Camera decizionala:
(…) 2. proiectele legilor organice prevazute in Constitutia Romaniei, republicata, la: (…) e. art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privata;
(…) n. art. 136 alin. (3), (4) si (5) – Obiectul exclusiv al proprietatii publice, darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica, inviolabilitatea proprietatii private; (…)”
Iar, art. 88 alin.(7) din Regulamentul Senatului are urmatorul continut:
„Senatul, ca prima Camera sesizata, are in competenta spre dezbatere si adoptare, proiectele de lege si propunerile legislative in domeniile stabilite de art.75 din Constitutia Romaniei, republicata, dupa cum urmeaza:
(…) 2. proiectele legilor organice prevazute la:
(…) - art.44 alin.(2) - Dreptul de proprietate privata ;
(…) - art. 136 alin. (3), (4) si (5) – Proprietatea; (…)“
Activitatea comisiilor de cercetare, infiintate in scopul controlului modului de dobandire a averii, are implicatii directe asupra dreptului de proprietate privata al persoanelor care au obligatia depunerii declaratiilor de avere.
Fata de cele de mai sus, urmeaza sa observati ca dispozitiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor sunt de competenta Senatului in calitate de prima Camera sesizata si a Camerei Deputatilor, in calitatea de Camera decizionala.
In sustinerea punctului nostru de vedere invederam faptul ca si pentru initiativele legislative pentru modificare si/sau completarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, respectiv Pl-x nr. 191/2004, Pl-x nr. 49/2006, Pl-x nr. 966/2006 si Pl-x nr. 588/2007, prima Camera sesizata a fost Senatul. (Anexa nr. 1)
Pentru situatia in care una dintre Camere adopta o prevedere ce intra in competenta decizionala a celeilalte Camere, Legea fundamentala a prevazut solutii. Astfel, art. 75 alin. (4) si (5) din Constitutie stipuleaza urmatoarele:
“(4) În cazul in care prima Camera sesizata adopta o prevedere care potrivit alineatului (1), intra in competenta sa decizionala, prevederea este definitiv adoptata daca si cea de-a doua Camera este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectiva, legea se intoarce la prima Camera sesizata, care va decide definitiv in procedura de urgenta.
(5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la intoarcerea legii se aplica in mod corespunzator si in cazul in care Camera decizionala adopta o prevedere pentru care competenta decizionala apartine primei Camere.”
De altfel, aceste dispozitii constitutionale sunt detaliate in art. 143 din Regulamentul Senatului.
În consecinta, procedura legislativa ar fi fost definitiv parcursa si viciul de procedura putea fi acoperit, numai daca cea de-a doua Camera, respectiv Senatul, ar fi fost de acord cu prevederea adoptata de catre Camera Deputatilor.
Avand in vedere ca Senatul a eliminat dispozitiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor, ce fusesera adoptate de Camera Deputatilor, deveneau incidente prevederile art. 75 alin. (4) si (5) din Constitutie, in sensul ca doar cu privire la aceste texte de lege era necesar sa se reia deliberarea pentru a decide definitiv Camera Deputatilor, care potrivit art. 75 alin. (1) teza finala, este Camera decizionala.
Noile prevederi adoptate de Camera Deputatilor intra sub incidenta dispozitiilor art. 44 alin. (2) si a celor ale art. 136 alin. (5) din Constitutie si drept urmare, atrag competenta decizionala a Camerei Deputatilor, ceea ce impunea intoarcerea legii, cu privire la aceste prevederi, de la Senat, care nu si-a insusit forma primei Camere, la Camera Deputatilor, ce ar fi trebuit sa decida in procedura de urgenta.
Comentarii articol (1)