Natura juridica si specificul conventiei individuale de munca la domiciliu a membrului cooperator

La fel ca si Codul muncii, reglementarile interne care privesc raporturile de munca ale membrilor cooperatori nu definesc conventia individuala de munca la domiciliu.

De aceea, propunem urmatoarea definitie: conventia individuala de munca la domiciliu este conventia in temeiul caruia o persoana fizica, care a dobandit calitatea de membru cooperator, se obliga sa presteze la domiciliu sau in alt loc ales de ea o anumita activitate, de regula mestesugareasca, pentru si sub autoritatea unei societati cooperative mestesugaresti, care, la randul sau, se obliga sa plateasca remuneratia, denumita salariu si sa asigure conditii adecvate desfasurarii activitatii, mentinerii securitatii si sanatatii in munca.
In art. 22 alin. 5 din Capitolul VII din Anexa la Hotararea Consiliului Uniunii Nationale a Cooperatiei Mestesugaresti din Romania nr. 12/2006 intitulat „Reguli privind organizarea activitatii, a muncii si a procesului de productie”, se stipuleaza ca „societatea cooperativa poate organiza activitatea de productie cu munca la domiciliu, potrivit reglementarilor in vigoare si cu respectarea acestora”.
Desigur, se face referire la normele interne ale Cooperatiei Mestesugaresti din Romania si la legislatia muncii – Codul muncii si legile conexe.

In ceea ce priveste natura juridica a conventiei individuale de munca la domiciliu a membrului cooperator, afirmam ca aceasta este un contract individual de munca cu caracter special grefat pe contractul individual de munca la domiciliu reglementat de Codul muncii, intrucat norme interne la care ne-am referit mai sus preiau, in cea mai mare parte, prevederile care il reglementeaza si il recunosc, asa cum am aratat ca este si firesc, ca drept comun.

Specificul conventiei individuale de munca la domiciliu a membrului cooperator este data de calitatea de subiect determinat al salariatului – aceea de membru cooperator al societatii cooperative mestesugaresti, de aici decurgand o serie de caracteristici pe care le vom analiza.

Elementul “locului muncii” comporta acelasi specific ca in cazul contractului individual de munca la domiciliu reglementat de Codul muncii, in sensul ca esentiala este prestarea activitatii preponderent in acest loc si nu ocazional. Intelegem astfel ca, in functie de preponderenta prestarii activitatii in acest loc in raport cu norma de munca convenita, munca la domiciliu poate face obiectul:
• unei conventii individuale de munca la domiciliu;
• unei clauze de munca la domiciliu intr-o conventie individuala de munca la domiciliu.

La fel ca in cazul contractului individual de munca la domiciliu reglementat de Codul muncii, nu trebuie sa intelegem ca prezenta membrului cooperator salariat la sediul societatii cooperative mestesugaresti este total interzisa, fiind chiar necesara pentru a mentine legatura cu aceasta si pentru a fi prevenita izolarea.

De asemenea, analiza compatibilitatii “felului muncii” cu “locul muncii” este prerogativa exclusiva a angajatorului. Acestea nu au incidenta asupra sistemului normal al organizarii muncii, in sensul ca subordonarea membrului cooperator salariat fata de societatea cooperativa mestesugareasca ramane in continuare un element esential.