Acordul-cadru european privind telemunca S/2002/206.01.02, incheiat la Bruxelles in 2002[1] intre partenerii sociali defineste telemunca in art. 2 alin. 1 ca fiind acea forma de organizare sau/si de realizare a muncii utilizand tehnologiile informatice in cadrul unui contract sau a unei relatii de munca, in care munca - ce ar putea fi realizata, in egala masura, in locatiile angajatorului - este efectuata in afara acestora, in mod regulat.
Pentru ca aceasta reglementare priveste o forma de organizare sau/si de realizare specifica a muncii in cadrul unui contract sau a unui raport de munca, am subliniat
2 ca telemunca poate face obiectul:
• unui contract individual de munca avand ca obiect prestarea unei munci cu mijloace informatice la domiciliu sau in alt loc cu exceptia celor ale angajatorului, pe care il denumim contract individual privind telemunca;
• unei clauze dintr-un contract individual de munca „standard” avand ca obiect prestarea unei munci cu mijloace informatice la domiciliu sau in alt loc cu exceptia locatiilor angajatorului, pe care o vom denumi clauza de telemunca.
Distinctia intre contractul individual privind telemunca si clauza de telemunca este data de preponderenta prestarii activitatii la domiciliul salariatului cu ajutorul tehnologiei informatiei in raport cu norma de munca convenita in contractul individual de munca.
Mai exact, pentru a fi in prezenta unui contract individual privind telemunca trebuie ca munca cu ajutorul tehnologiei informatiei sa se desfasoare la domiciliul salariatului sau in orice alt loc ales de el cel putin trei zile din saptamana de lucru de cinci zile, respectiv mai mult de jumatate din norma de munca, dupa cum aceasta este stabilita in timp, sfera de atributii, sarcini de lucru etc. In acest se exprima si
doctrina americana3 care arata ca sintagma „de regula” trebuie inteleasa ca fiind majoritatea zilelor din saptamana. In caz contrar, vorbim doar de o clauza de telemunca intr-un contract individual de munca „standard”, compatibila cu domiciliul salariatului sau cu orice alt loc ales de el, cealalta parte a normei de munca, asistata sau nu de tehnologia informatiei fiind desfasurata la sediul angajatorului sau la clienti ori in alte locuri alese de acesta din urma.
Deci, contractul individual privind telemunca si clauza de telemunca intr-un contract individual de munca „standard” au un comun faptul ca munca realizata cu ajutorul tehnologiei informatiei, ce constituie insasi obiectul lor, se desfasoara la domiciliul salariatului sau in alte locuri alese de acesta.
Clasificand aceste doua forme de telemunca, nu negam insa acea prezenta a telesalariatului la sediul angajatorului intre o zi si doua zile pe saptamana, ori chiar intr-o luna sau doua, in masura in care aceasta este in respectul art. 9 din Acordul-cadru european care impune angajatorului sa ia masuri de prevenire a izolarii telesalariatului. In acest sens, in
literatura juridica franceza se arata
4 ca nu exista telemunca 100% la domiciliu, prezenta la sediul angajatorului fiind acceptata pentru minima functionare normala a relatiei telesalariat-angajator, ambele parti trebuind sa dezvolte o strategie de comunicare incluzand intalnirile necesare in acest sens.
Este de la sine inteles ca masura combaterii izolarii nu se impune in cazul unei clauzei de telemunca intr-un contract individual de munca „standard”, intrucat partea din norma de munca pentru care s-a incheiat acest contract se desfasoara regulat la sediul angajatorului sau in locatiile lui.
In acest sens trebuie inteleasa si diferenta intre prezenta salariatului la sediul angajatorului pentru prevenirea izolarii lui si munca curenta desfasurata intr-un astfel de loc. Pentru prima situatie prezenta la sediul angajatorului presupune fie participarea la anumite sedinte impreuna cu colectivul de munca, fie pentru mentinerea sau consolidarea functiilor managementului (previziunea, organizarea, antrenarea, coordonarea si control – evaluarea) care implica un minim de interactiune fizico-psihologica intre salariat si angajator pe de o parte, precum si intre acesta si colegi, in vederea optimizarii lor.
_
1A se vedea http://ec.europa.eu/employment_social/news /2002/jul/telework_fr.pdf
2A se vedea Ana Cioriciu Stefanescu, Distinction between teleworking individual labour contract and other working forms performed from distance by information technology, European Legal Studies and Research, International Conference of Phd Students in Law, Timisoara, aprilie 2010, Editura Wolters Kluwer Romania, Bucuresti, 2010, p. 129.
3Alvin Goldman, in Roger Blanpain, Michele Colucci, Christian Dirks, Chris Engels, Alvin Goldman, Frank Hendrickx, Antoine Jacobs, Emma Keating, Jackie Morin, Alan Neal, Birgitta Nyström, Jean-Emmanuel Ray, Jacques Rojot, Andrzej Swiatkowski, Di van den Broek, Manfred Weiss, European Framework Agreements and Telework. Law and Practice, A European and Comparative Study, Kluwer Law International B V, The Netherlands, 2007, p. 247.
4A se vedea Yves Lasfargue, Négocier le télétravail. Exemples de contrats de travail, pe http://pagesperso-orange.fr/yves.lasfargue/brochures%20telechargeables/brochure%
20teletravail/bochureteletravail.pdf
Comentarii articol (1)