Garda Financiara si ANV se desfiinteaza, urmand a fi reorganizate ca departamente ale ANAF

Masura are ca scop eficientizarea actului de control prin “inlaturarea practicilor neunitare si instituirea unui sistem apt sa aplice in mod omogen legislatia in materie financiar-fiscala”, dupa cum se arata in actul normativ, in conditiile in care atributiile acestor autoritati se suprapun.

“Ca urmare a reorganizarilor succesive, Garda Financiara se regaseste in acest moment in subordinea ANAF si are competenta de a incheia, ca urmare a controalelor operative si inopinate, acte de control pentru stabilirea starii de fapt fiscale, pentru constatarea si sanctionarea contraventiilor, precum si pentru constatarea imprejurarilor privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala. (…)In acest context, atributiile Garzii Financiare se intrepatrund cu atributiile inspectiei fiscale si ale organelor vamale”, se motiveaza in nota de fundamentare.

Situatia este asemanatoare si in cazul ANV, care are competente in realizarea inspectiilor fiscale generale in domeniul accizelor, in timp ce activitatea de inspectie fiscala in domeniul impozitelor, taxelor si a altor contributii se realizeaza de catre ANAF si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, ceea ce duce la fragmentarea actului de control.

“In acelasi sens autoritatea exercita inspectia fiscala generala in domeniul produselor accizabile iar lipsa coordonarii unitare cu inspectia fiscala generala pe celelalte categorii de impozite si taxe poate duce la tergiversarea nejustificata a incheierii actelor de inspectie fiscala si precum si la moduri diferite de aplicare a prevederilor legale intre inspectorii vamali si inspectorii din cadrul directiilor generale ale finantelor publice”, se mai precizeaza in nota de fundamentare a proiectului de OUG.

“Astfel, pentru inlaturarea consecintelor negative ale disjungerii actului de control intre mai multe autoritati si pentru eficientizarea acestuia, este necesara realizarea unificarii atributiilor de inspectie, precum si asigurarea unei conduceri unice a compartimentelor cu atributii de control, astfel incat pe de o parte sa creasca calitatea controalelor efectuate, iar pe de alta parte sa se inlature riscul aparitiei unor eventuale abuzuri sau interpretari diferite ale acelorasi situatii de fapt”, mai argumenteaza reprezentantii Ministerului Finantelor.

ANAF, reorganizata in etape

Potrivit proiectului de OUG, ANAF se va reorganiza in doua etape.

In prima etapa, ANV si Garda Financiara se desfiinteaza si se reorganizeaza ca departamente, fara personalitate juridica in cadrul ANAF, coordonate de cate un vicepresedinte cu rang de subsecretar de stat, posturi care se infiinteaza in structura organizatorica a ANAF. De asemenea, ANAF – aparatul propriu urmeaza sa preia activitatea aparatului central al ANV si al birourilor vamale de frontiera si de interior, precum si activitatea Comisariatului General al Garzii Financiare.

In acelasi timp, directiile generale ale finantelor publice judetene vor prelua activitatea directiilor regionale pentru accize si operatiuni vamale si a directiilor judetene i pentru accize si operatiuni vamale din cadrul ANV, precum si activitatea sectiilor judetene ale Garzii Financiare.

Directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor fi denumite, ca urmare a reorganizarii, directii de administrare fiscala judetene si a municipiului Bucuresti.

Potrivit proiectului de act normativ, toate aceste masuri de reorganizare ale ANAF vor fi reglementate prin hotarare de Guvern, emisa in maxim 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

In ceea ce priveste personalul, acesta se va incadra, conform articolului 3 din proiectul de OUG, in limita numarului de posturi aprobate pentru aparatul propriu al ANAF, si, respectiv, unitatile subordonate ale ANAF.

In cea de-a doua etapa a procesului de reorganizare, programata in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a actului normativ, vor fi infiintate 8 directii de administrare fiscala regionale care vor fi servicii publice deconcentrate, cu personalitate juridica, in subordinea ANAF. Ele vor fi corespunzatoare regiunilor de dezvoltare prevazute in Lege nr.315/2004 privind dezvoltarea regionala in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel, regiunea de Dezvoltare Nord-Est grupeaza judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui, regiunea de Dezvoltare Sud-Est grupeaza judetele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Vrancea si Tulcea, iar regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia grupeaza judetele Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman. Celelalte regiuni de dezvoltare sunt Sud-Vest Oltenia (formata din judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea), Vest (Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis), Nord-Vest (Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj, Satu Mare si Maramures), Centru (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu) si regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov - care grupeaza municipiul Bucuresti si judetul Ilfov.

Potrivit notei de fundamentare, reforma sistemului are mai multe avantaje, printre care se numara: reducerea numarului de personal si a cheltuielilor administrative de functionare, precum si instituirea unui sistem apt sa aplice in mod unitar legislatia in materie financiar-fiscal. De asemenea, noul sistem va duce la unificarea practicii si procedurilor pe intreg teritoriul, avand drept rezultat aplicarea unui tratament egal si uniform contribuabililor de pe intreg teritoriul national.