Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 697/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 389, din 2 iunie 2011.
Vazand Referatul de aprobare al Directiei asistenta medicala nr. Cs.A. 5.763 din 24 mai 2011,
avand in vedere prevederile Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale titlului III din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta, ale art. 7 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 15/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale art. IV din Ordonanta Guvernului nr. 11/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta, aprobata prin Legea nr. 197/2008,
ministrul sanatatii si ministrul administratiei si internelor emit urmatorul ordin:
Art. 1. — Se aproba Normele metodologice cu privire la asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. — Directiile de specialitate ale Ministerului Sanatatii, directiile de specialitate ale Ministerului Administratiei si Internelor, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, directiile de sanatate publica, casele de asigurari de sanatate, autoritatile administratiei publice locale, serviciile de ambulanta judetene, respectiv a municipiului Bucuresti—Ilfov, precum si personalul medical implicat in asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. — La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului sanatatii publice si al ministrului internelor si reformei administrative nr. 1.024/496/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 401 din 28 mai 2008.
Art. 4. — Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul sanatatii,
Cseke Attila
Ministrul administratiei si internelor,
Constantin-Traian Igas
Anexa
Norme Metodologice cu privire la asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. — In intelesul prezentelor norme metodologice, termenii si notiunile folosite au semnificatia definita in conformitate cu prevederile titlului III „Asistenta medicala primara” din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 2. — Asigurarea continuitatii asistentei medicale primare in regim de garda a colectivitatilor locale arondate, in afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicina de familie, se realizeaza prin intermediul centrelor de permanenta.
Art. 3. — Centrele de permanenta se infiinteaza si functioneaza in una dintre urmatoarele forme de organizare a activitatii medicale in sistemul sanitar:
a) centre de permanenta fixe;
b) centre de permanenta mobile.
Art. 4. — (1) Centrele de permanenta fixe sunt unitati sanitare cu sediul stabil, fara personalitate juridica, in cadrul carora se asigura continuitatea asistentei medicale primare in regim de garda pentru pacientii din zona arondata, dupa cum urmeaza:
a) la sediul centrelor de permanenta;
b) la sediul centrelor de permanenta, precum si la domiciliul pacientilor, in situatia in care acestea au la dispozitie autospeciale de consultatii la domiciliu.
(2) Centrele de permanenta mobile sunt forme de organizare a activitatii medicale in cadrul carora se asigura continuitatea asistentei medicale primare in regim de garda pentru pacientii din zona arondata, prin deplasarea medicului de familie la domiciliul pacientului, cu autospeciale de consultatii la domiciliu.
Art. 5. — (1) Centrele de permanenta functioneaza in regim de garda.
(2) In zilele lucratoare, garda se instituie in centrul de permanenta intre orele 15,00—8,00 si numai dupa terminarea programului stabilit pentru activitatea curenta a medicilor de familie in cadrul cabinetelor de medicina de familie din zonele arondate.
(3) In cazul in care in localitatile arondate centrului de permanenta medicii de familie au si program de dupa-amiaza in contract cu casele de asigurari de sanatate pentru furnizarea de servicii medicale, serviciul de garda incepe la ora 15,00, iar medicii desemnati in garda nu vor avea in aceeasi zi cu serviciul de garda program de cabinet de dupa-amiaza. In cadrul contractului cu casele de asigurari de sanatate serviciile acordate sunt numai pentru persoanele inscrise pe lista medicului respectiv, iar serviciile in regim de garda se acorda tuturor persoanelor din teritoriul arondat centrului de permanenta, indiferent pe lista carui medic de familie sunt inscrise.
(4) In zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, precum si in zilele declarate libere de catre Guvernul Romaniei, garda incepe de la ora 8,00 si dureaza 24 de ore.
(5) Zilele de garda se stabilesc in functie de programul fiecarui medic participant la serviciul de garda, in timpul saptamanii, iar in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, garda de 24 de ore se poate imparti si in ture de 12 ore, fiecare.
Art. 6. — (1) In cadrul centrelor de permanenta, continuitatea asistentei medicale primare in regim de garda este asigurata de medici de familie impreuna cu asistenti medicali, care isi exercita profesia in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(2) Asistentii medicali care participa la asigurarea continuitatii asistentei medicale in centrele de permanenta si formeaza echipele de garda sunt:
a) asistentii medicali angajati ai cabinetelor medicale care intra in contractul de furnizare de servicii medicale in asistenta medicala primara, derulat cu casele de asigurari de sanatate;
b) asistentii medicali angajati pe baza de contract numai pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale in regim de garda in centrele de permanenta.
Art. 7. —-Serviciile medicale acordate de medicii de familie in cadrul centrelor de permanenta sunt urmatoarele:
a) asistenta medicala in afectiunile acute si urgentele medico-chirurgicale, in limitele competentei medicului de familie si posibilitatilor tehnice, prevazute in anexa nr. 1;b) trimitere catre alte specialitati in vederea internarii, in situatiile prevazute la lit. a), care depasesc competentele medicului de familie;
c) administrarea medicatiei necesare tratamentului de urgenta care se asigura din trusa de urgenta a centrului de permanenta sau a cabinetului medical in cazul in care permanenta se asigura la cabinetul medical;
d) eliberarea unei adeverinte medicale pentru pacient, cu care se va prezenta a doua zi la medicul sau de familie pentru prescrierea retetei; in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, medicatia se asigura din trusa de urgenta atat cat va fi necesar pacientului pana ajunge la medicul sau de familie.
Art. 8. — (1) Serviciile medicale prevazute la art. 7 se acorda tuturor persoanelor care le solicita, indiferent de statutul de asigurat al acestora.
(2) Serviciile medicale ulterioare celor acordate prin centrele de permanenta, prevazute la art. 7, se suporta din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, cu respectarea conditiilor acordarii pachetului de servicii de baza, pachetului minimal de servicii medicale si pachetului de servicii pentru persoanele asigurate facultativ, dupa caz, la cabinetul medicului de familie pe lista caruia este inscris pacientul sau in serviciile de primire a urgentelor in cazul in care pacientul primeste un bilet de trimitere.
#PAGEBREAK#
CAPITOLUL II
Infiintarea centrelor de permanenta
Art. 9. — (1) Pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale primare in regim de garda se poate infiinta un centru de permanenta prin vointa liber exprimata a minimum 2 medici de familie, titulari de cabinete de medicina de familie, indiferent de forma de organizare, care pot coopta alti medici de familie sau medici rezidenti in medicina de familie in anul III de pregatire, pentru a se constitui un grup de 7 medici.
(2) In situatia in care nu se poate respecta conditia de a se constitui un grup de 7 medici pentru asigurarea serviciului in regim de garda in centrele de permanenta, se pot infiinta si centre de permanenta cu 5 sau 6 medici de familie daca acestia pot asigura functionalitatea centrului de permanenta si sunt de acord sa functioneze in aceasta formula.
(3) Centrele de permanenta care sunt organizate si functioneaza cu 5 sau 6 medici de familie vor functiona in continuare cu acelasi numar de medici daca nu exista solicitari de a fi cooptati alti medici pentru efectuarea garzilor.
(4) In situatia in care un medic de familie, din motive obiective, este nevoit sa paraseasca grupul de 7 medici care participa la serviciul in regim de garda in centrul de permanenta, conventia si, implicit, centrul de permanenta functioneaza in continuare daca medicii ramasi considera ca pot derula activitatea in centrul de permanenta.
(5) Situatii obiective de parasire a centrului de permanenta pot fi:
pierderea dreptului de practica medicala, vanzarea praxisului, imbolnavirea medicului, decesul.
(6) In situatia in care se doreste infiintarea unui centru de permanenta, dar numarul medicilor din zona este mai mic decat numarul minim de 5, atunci pot fi cooptati medici de familie care nu sunt titulari de cabinet sau medici rezidenti in medicina de familie in anul III de pregatire pentru a constitui echipele de garda necesare functionarii centrului de permanenta.
Art. 10. — La constituirea echipelor de garda pot participa medici de familie care isi desfasoara activitatea:
a) in zonele arondate centrului de permanenta;
b) in unitati sanitare care apartin ministerelor cu retea sanitara proprie;
c) in alte unitati administrativ-teritoriale decat cele arondate centrului de permanenta.
Art. 11. — (1) Conditiile constituirii colectivului de medici si asistenti care asigura continuitatea asistentei medicale in regim de garda in centrele de permanenta, potrivit vointei partilor, sunt cuprinse in conventia de asociere, incheiata in forma scrisa si cu respectarea prezentelor norme metodologice.
(2) Conventia de asociere a medicilor de familie pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale primare in regim de garda, prin centrele de permanenta, cuprinde urmatoarele elemente obligatorii:
a) partile semnatare;
b) scopul asocierii;
c) sediul in care isi vor desfasura activitatea echipele de garda;
d) medicul coordonator desemnat dintre medicii participanti la serviciul de garda;
e) durata conventiei de asociere si modalitatile de incetare a acesteia.
(3) La stabilirea sediului in care isi desfasoara activitatea echipele de garda se au in vedere urmatoarele:
a) in situatia in care echipele de garda care asigura continuitatea asistentei medicale primare in cadrul unui centru de permanenta mobil, se consemneaza locatia de la nivelul careia fiecare medic de familie participant la asociere asigura continuitatea asistentei medicale primare;
b) in situatia in care echipele de garda asigura continuitatea asistentei medicale primare in regim de garda in conditiile prevazute la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta, cu modificarile si completarile ulterioare, se consemneaza sediile cabinetelor de medicina de familie ale medicilor de familie participanti la serviciul in regim de garda;
c) in situatia in care unul dintre medicii participanti la conventia de asociere privind asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta dispune in cadrul cabinetului sau de spatiu corespunzator, il poate pune la dispozitia celorlalte echipe de garda pentru derularea activitatii;
d) in situatia in care spatiul necesar activitatii centrului de permanenta este asigurat de consiliul local, se consemneaza locatia respectiva.
(4) Modelul-tip al conventiei de asociere a medicilor de familie pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale primare in regim de garda prin centrele de permanenta este prevazut in anexa nr. 2.
Art. 12. — (1) Zonele in care se infiinteaza centre de permanenta sunt stabilite de catre directiile de sanatate publica, cu acordul caselor de asigurari de sanatate si al consiliilor locale sau la initiativa medicilor de familie din zonele respective.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) centrele de permanenta organizate in cadrul ministerelor cu retea sanitara proprie, care se infiinteaza in zonele stabilite de directiile medicale din structura ministerelor respective, cu acordul Casei Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti, respectiv al Casei Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
Art. 13. — (1) Actul de infiintare a centrului de permanenta il constituie decizia de infiintare a centrului de permanenta, emisa de directia de sanatate publica.
(2) Documentele in baza carora se emite decizia de infiintare a centrelor de permanenta fixe sunt urmatoarele:
a) conventia de asociere a medicilor de familie;
b) dovada detinerii legale a spatiului in care urmeaza sa functioneze centrul de permanenta, dupa caz, de catre consiliile locale sau medicii de familie;
c) autorizatia sanitara de functionare a structurii sanitare in care functioneaza centrul de permanenta sau raportul de inspectie sanitara solicitate de consiliul local sau medicii defamilie, dupa caz, prin care se confirma indeplinirea conditiilor igienico-sanitare prevazute de lege;
d) dupa caz, copii ale contractelor de munca sau ale contractelor de prestari de servicii pentru personalul medical care participa la asigurarea continuitatii asistentei medicale primare in regim de garda prin centrele de permanenta;
e) documente care sa ateste pregatirea profesionala a personalului medical si dreptul acestuia de a profesa, in conditiile prevazute de actele normative in vigoare;
f) dupa caz, acordul serviciului de ambulanta judetean sau al municipiului Bucuresti—Ilfov ori hotararea consiliului local privind punerea la dispozitia centrului de permanenta a autospecialelor de consultatii la domiciliu.
(3) Documentele in baza carora se emite decizia de infiintare a centrelor de permanenta mobile sunt urmatoarele:
a) conventia de asociere a medicilor de familie pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale primare in regim de garda prin centrele de permanenta;
b) acordul serviciului de ambulanta judetean sau al municipiului Bucuresti—Ilfov sau, dupa caz, hotararea consiliului local privind punerea la dispozitia centrului de permanenta mobil a autospecialelor de consultatii la domiciliu;
c) dupa caz, copii ale contractelor de munca sau ale contractelor de prestari de servicii pentru personalul medical care participa la asigurarea continuitatii asistentei medicale primare in regim de garda prin centrele de permanenta;
d) documente care sa ateste pregatirea profesionala a personalului medical si dreptul acestora de a profesa, in conditiile prevazute de actele normative in vigoare.
(4) Directiile medicale din structura ministerelor si institutiilor din sistemul asigurarilor de sanatate a apararii, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritatii judecatoresti exercita aceleasi atributii ca si cele ale directiilor de sanatate publica, prevazute in prezentele norme, privind centrele de permanenta pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale din retelele acestor ministere si institutii, infiintate si organizate in conformitate cu prevederile art. 12 alin. (2).
Art. 14. — Decizia de infiintare a centrului de permanenta se autorizeaza de directorul executiv al directiei de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, si cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele elemente:
a) denumirea centrului de permanenta;
b) tipul centrului de permanenta;
c) sediul centrului de permanenta; in situatia centrelor de permanenta mobile cu locatia in cabinetele medicilor de familie ce participa la serviciul de garda, se va consemna locatia de la nivelul careia medicul de familie va asigura continuitatea asistentei medicale primare in regim de garda;
d) zonele arondate centrului de permanenta;
e) personalul medical care asigura continuitatea asistentei medicale in regim de garda in cadrul centrului de permanenta, cu mentionarea gradului profesional al acestuia;
f) coordonatorul centrului de permanenta;
g) data inceperii activitatii centrului de permanenta.
Art. 15. — (1) Coordonatorul centrului de permanenta asigura coordonarea activitatii acestuia din punct de vedere administrativ.
(2) Raporturile dintre coordonatorul centrului de permanenta si ceilalti medici de familie ai centrului de permanenta nu implica nicio subordonare in plan profesional, medicii de familie avand drept de initiativa si de decizie in exercitarea actului medical si deplina raspundere fata de acesta.
Art. 16. — Pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale primare in regim de garda prin centrele de permanenta, medicii de familie organizati in una dintre formele de exercitare a profesiei, potrivit legii, pot angaja ca salariati medici de familie, medici rezidenti in medicina de familie in anul III de pregatire, precum si asistenti medicali, in conditiile prevederilor legale in vigoare, sau pot incheia cu acestia contracte de prestari de servicii.
#PAGEBREAK#
CAPITOLUL III
Organizarea si functionarea centrelor de permanenta
Art. 17. — (1) Centrele de permanenta pot functiona:
a) intr-un spatiu pus la dispozitie de catre autoritatile administratiei publice locale;
b) intr-un cabinet medical pus la dispozitie de unul dintre medicii de familie asociati, in cazul in care este disponibil un alt spatiu decat cel destinat activitatii zilnice derulate in acel cabinet, cu circuite separate;
c) prin rotatie, in cabinetele medicale ale medicilor de familie asociati.
(2) In cazul in care centrele de permanenta functioneaza in spatii puse la dispozitie de catre autoritatile administratiei publice locale, acestea trebuie sa indeplineasca:
a) normele privind structura functionala a cabinetelor medicale, prevazute de actele normative in vigoare;
b) standardele minimale privind dotarea centrelor de permanenta fixe, prevazute in anexa nr. 3.
(3) Existenta conditiilor minime de spatiu si a circuitelor functionale, precum si a dotarii minime necesare functionarii centrelor de permanenta se verifica de catre inspectorii directiilor de sanatate publica, conform prevederilor legale in vigoare.
(4) Centrele de permanenta care functioneaza in spatii puse la dispozitie de autoritatile administratiei publice locale vor face dovada conformarii la normele igienico-sanitare si de sanatate publica, precum si a dotarii minime necesare, in baza raportului de inspectie sanitara al directiilor de sanatate publica.
Art. 18. — (1) Centrul de permanenta functioneaza cu un numar de 5—7 medici de familie si 5—7 asistenti medicali.
(2) In cadrul centrului de permanenta, garda este asigurata in mod obligatoriu de o echipa medicala formata din medic de familie si asistent medical.
(3) Echipa medicala prevazuta la alin. (2) acorda servicii medicale in regim de garda tuturor persoanelor din teritoriul arondat centrului de permanenta, in afara programului normal de lucru al cabinetelor de medicina de familie.
Art. 19. — (1) In situatia in care centrul de permanenta are la dispozitie o autospeciala de consultatii la domiciliu, activitatea medicilor de familie in afara acestui centru este coordonata de catre dispeceratul medical de urgenta dupa cum urmeaza:
a) in situatia in care pacientul sau apartinatorii acestuia se adreseaza dispeceratului medical de urgenta prin numarul unic de apel 112, iar din informatiile obtinute se apreciaza ca starea pacientului nu este critica, dispeceratul medical de urgenta solicita deplasarea la domiciliu a medicului de familie care efectueaza serviciul in regim de garda in cadrul centrului de permanenta;
b) in situatia in care pacientul sau apartinatorii acestuia se adreseaza direct centrului de permanenta, solicitand acordarea unei consultatii la domiciliu, medicul de familie care efectueaza serviciul in regim de garda in centrul de permanenta se deplaseaza la domiciliul pacientului numai cu acordul dispeceratului medical de urgenta.
(2) In perioada in care medicul de familie se deplaseaza la domiciliul pacientului, la nivelul centrului de permanenta isi desfasoara activitatea asistentul medical, in limita competentei sale. Daca in aceasta situatie la sediul centrului de permanenta se prezinta un pacient, acesta va astepta intoarcerea medicului de familie din misiune, sub supravegherea asistentului medical. In situatia in care starea pacientului este critica, asistentul medical anunta dispeceratul medical de urgenta prin numarul unic de apel 112 si acorda primul ajutor, potrivit competentelorpe care le detine, pana la sosirea echipajului medical de urgenta.
Art. 20. — Autospecialele de consultatii medicale la domiciliu care sunt la dispozitia centrelor de permanenta stationeaza, intre deplasarile la domiciliul pacientilor, dupa caz, la sediul:
a) serviciului de ambulanta judetean sau al municipiului Bucuresti—Ilfov, statiilor ori substatiilor acestora;
b) centrelor de permanenta.
Art. 21. — Daca in urma consultatiei la domiciliul pacientului, acordata de medicul de familie care asigura continuitatea asistentei medicale primare in regim de garda in cadrul centrului de permanenta, cazul s-a rezolvat, medicul de familie se intoarce la centrul de permanenta.
Art. 22. — Autospecialele de consultatii la domiciliu care sunt puse la dispozitia centrelor de permanenta sunt asigurate, dupa caz, de catre:
a) serviciul de ambulanta judetean sau al municipiului Bucuresti—Ilfov;
b) consiliul local.
Art. 23. — Autospecialele de consultatii la domiciliu vor fi conduse numai de catre urmatoarele categorii de personal:
a) sofer ambulantier, angajat al serviciului de ambulanta judetean sau al municipiului Bucuresti—Ilfov, in situatia in care autospeciala este pusa la dispozitia centrului de permanenta de catre serviciul de ambulanta judetean si al municipiului Bucuresti—Ilfov;
b) conducator auto angajat din cadrul aparatului de specialitate al primarului sau din cadrul institutiilor si serviciilor publice de interes local, daca autospeciala este pusa la dispozitia centrului de permanenta de catre consiliul local. CAPITOLUL IV Finantarea activitatilor desfasurate in centrele de permanenta
Art. 24. — (1) Activitatea desfasurata in centrele de permanenta se finanteaza de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sanatatii, de la capitolul 66.01 „Sanatate”, titlul 51 „Transferuri intre unitati ale administratiei publice”, alineatul 51.01.11 „Transferuri de la bugetul de stat catre bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate”.
(2) Sumele alocate potrivit alin. (1) se utilizeaza pentru plata medicilor de familie si asistentilor medicali care participa la constituirea echipelor de garda pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale primare in regim de garda prin centrele de permanenta in conditiile prevazute de prezentele norme metodologice.
Art. 25. — Costurile aferente medicamentelor si materialelor sanitare necesare pentru trusele de urgenta ale centrelor de permanenta care functioneaza in spatii puse la dispozitie de consiliile locale se suporta prin bugetul Ministerului Sanatatii, din fondurile alocate Programului de urgenta prespitaliceasca.
Art. 26. — Serviciul de ambulanta judetean si al municipiului Bucuresti—Ilfov asigura:
a) cheltuielile de functionare, intretinere si operare a autospecialelor pentru consultatii la domiciliu, puse la dispozitia centrelor de permanenta;
b) cheltuielile salariale ale soferilor autosanitarelor/ambulantieri care conduc autospecialele puse la dispozitia centrelor de permanenta.
#PAGEBREAK#
CAPITOLUL V
Documentele necesare desfasurarii activitatii centrelor de permanenta
Art. 27. — Documentele medicale utilizate in centrele de permanenta in care serviciul in regim de garda se desfasoara intr-un spatiu unic sunt urmatoarele:
a) registrul de consultatii;
b) jurnalul de bord al autospecialelor de consultatii la domiciliu;
c) bilete de trimitere, adeverinte medicale, dupa caz;
d) fisa de consum a medicamentelor si materialelor sanitare pe garda, detaliata pe tipuri de medicamente si materiale sanitare, semnata si parafata de medicul de familie care a asigurat garda.
Art. 28. — Rapoartele de activitate ale centrelor de permanenta in care serviciul in regim de garda se desfasoara intr-un spatiu unic sunt urmatoarele:
a) raportul activitatii medicale desfasurate in timpul garzii;
b) raportul lunar al activitatii medicale desfasurate in centrul de permanenta;
c) raportul lunar al consumurilor de medicamente si materiale sanitare inregistrate pe centru de permanenta.
Art. 29. — Documentele justificative privind prezenta personalului medical care asigura continuitatea asistentei medicale primare in regim de garda prin centrele de permanenta in care serviciul in regim de garda se desfasoara intr-un spatiu unic sunt urmatoarele:
a) condica de prezenta pentru activitatea de garda;
b) foaia colectiva de prezenta a personalului medical.
CAPITOLUL VI
Atributii privind infiintarea, organizarea si functionarea centrelor de permanenta
Art. 30. — Atributiile directiilor de sanatate publica privind functionarea centrelor de permanenta sunt urmatoarele:
a) sa emita deciziile de infiintare a centrelor de permanenta;
b) sa realizeze arondarea teritoriala a localitatilor la centrele de permanenta;
c) sa identifice medicii de familie care isi exprima optiunea de a participa la asigurarea continuitatii asistentei medicale primare in regim de garda prin centrele de permanenta;
d) sa asigure finantarea prin transfer la serviciile de ambulanta judetene si a municipiului Bucuresti—Ilfov pentru dotarea cu medicamente si materiale sanitare a truselor de urgenta ale centrelor de permanenta, in conformitate cu prevederile anexei nr. 4, si sa asigure refacerea stocurilor;
e) sa asigure instruirea personalului medical cu privire la acordarea asistentei medicale in urgentele medico-chirurgicale;
f) sa realizeze indrumarea metodologica a personalului medical care isi desfasoara activitatea in cadrul centrelor de permanenta;
g) sa verifice existenta conditiilor minime de spatiu si a circuitelor functionale, precum si a dotarii minime necesare functionarii centrelor de permanenta si sa emita raportul de inspectie sanitara prin care se confirma indeplinirea conditiilor igienico-sanitare prevazute de lege;
h) sa efectueze controlul organizarii si desfasurarii activitatii in centrele de permanenta;
i) sa inmaneze, la momentul efectuarii controlului, sau, dupa caz, sa comunice medicilor de familie titulari/reprezentantilor legali ai cabinetelor de medicina de familie procesele-verbale si/sau notele de constatare ca urmare a efectuarii controalelor in termen de 3 zile lucratoare de la data efectuarii controlului;
j) sa intocmeasca si sa transmita Ministerului Sanatatii, pana la data de 25 a lunii in curs pentru luna precedenta, raportul activitatii desfasurate in cadrul centrelor de permanenta.
Art. 31. — Atributiile caselor de asigurari de sanatate privind functionarea centrelor de permanenta sunt urmatoarele:
a) sa incheie contracte distincte cu cabinetele de medicina de familie ai caror titulari/reprezentanti legali au constituit echipele de garda pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta, in limita sumelor primite prin transferuri din bugetul Ministerului Sanatatii;b) sa deconteze cabinetelor de medicina de familie cu care au incheiat contracte, in termen de 20 de zile calendaristice de la depunerea documentelor necesare decontarii, contravaloarea orelor de garda efectuate in centrele de permanenta, cu sau fara cheltuieli de administrare si functionare, dupa caz;
c) sa efectueze controlul organizarii si desfasurarii activitatii in centrele de permanenta, in colaborare cu directiile de sanatate publica, in limita competentelor;
d) sa inmaneze la momentul efectuarii controlului sau, dupa caz, sa comunice medicilor de familie titulari/reprezentantilor legali ai cabinetelor de medicina de familie procesele-verbale si/sau notele de constatare ca urmare a efectuarii controalelor in termen de 3 zile lucratoare de la data efectuarii controlului.
Art. 32. — Atributiile serviciilor de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti—Ilfov privind functionarea centrelor de permanenta sunt urmatoarele:
a) sa asigure autospecialele necesare centrelor de permanenta pentru efectuarea consultatiilor la domiciliu si, pe baza de documente justificative, medicamentele si materialele sanitare din trusele de urgenta;
b) sa asigure functionarea, intretinerea si dotarea autospecialelor de consultatii la domiciliu;
c) sa asigure incadrarea soferilor autosanitarelor/ambulantieri pentru autospecialele de consultatii la domiciliu;
d) sa evidentieze distinct activitatea de transport sanitar efectuat de autospecialele de consultatii la domiciliu in cadrul raportarii activitatii catre casele de asigurari de sanatate;
e) sa coordoneze, prin dispeceratul medical de urgenta, activitatea medicului de familie in afara centrului de permanenta;
f) sa intocmeasca graficul de lucru pentru soferii autosanitarelor/ambulantieri ai autospecialelor de consultatii la domiciliu.
Art. 33. — Atributiile consiliilor locale privind functionarea centrelor de permanenta sunt urmatoarele:
a) sa asigure spatiile necesare desfasurarii activitatii centrelor de permanenta si autorizarea lor;
b) sa asigure personalul auxiliar, respectiv:
ingrijitoare, paznic, registrator medical, dupa caz, daca pun la dispozitie spatiul si paza pentru cabinetele care participa la un centru de permanenta, indiferent de forma de organizare a centrului de permanenta;
c) sa asigure dotarea minimala necesara functionarii centrelor de permanenta, daca pun la dispozitie spatiul pentru centrul de permanenta;
d) sa asigure utilitatile necesare functionarii centrelor de permanenta si plata acestora, daca pun la dispozitie spatiul pentru centrul de permanenta.
Art. 34. — Atributiile coordonatorului centrului de permanenta sunt urmatoarele:
a) sa asigure coordonarea activitatilor administrative si organizatorice ale centrului de permanenta;
b) sa intocmeasca, prin consultarea medicilor de familie care isi desfasoara activitatea in centrul de permanenta, graficul garzilor si sa il transmita casei de asigurari de sanatate, directiei de sanatate publica judetene sau a municipiului Bucuresti, serviciului de ambulanta judetean ori al municipiului Bucuresti— Ilfov si primariilor unitatilor administrativ-teritoriale interesate, pana cel tarziu la data de 30 a lunii in curs pentru luna urmatoare;
c) sa avizeze, pana la data de 10 a lunii in curs pentru luna precedenta, foaia colectiva de prezenta a medicilor de familie si a asistentilor medicali, care asigura continuitatea asistentei medicale primare in regim de garda in cadrul centrului de permanenta cu sediu unic;
d) sa intocmeasca si sa transmita directiilor de sanatate publica, pana la data de 15 a lunii in curs pentru luna precedenta, raportul lunar al activitatii medicale desfasurate in centrul de permanenta cu sediul unic; raportul de activitate se va intocmi in baza indicatorilor de activitate ai centrului de permanenta;
e) sa intocmeasca si sa transmita directiilor de sanatate publica, pana la data de 15 a lunii in curs pentru luna precedenta, raportul lunar al consumurilor de medicamente si materiale sanitare inregistrate pe centrul de permanenta cu sediul unic si sa solicite refacerea stocurilor;
f) sa asigure repartizarea corecta, pe baza consumurilor inregistrate de medicamente si materiale sanitare necesare functionarii centrelor de permanenta cu sediu unic;
g) sa verifice intretinerea dotarilor centrului de permanenta cu sediu unic si sa monitorizeze utilizarea corespunzatoare a acestora, informand directia de sanatate publica in cazul aparitiei unor disfunctionalitati;
h) sa predea la casa de asigurari de sanatate raportarile privind numarul de ore de garda efectuate de tot personalul centrului de permanenta cu sediu unic, in vederea decontarii acestor servicii.
Art. 35. — Obligatiile cabinetelor medicale sau ale medicilor de familie care asigura continuitatea asistentei medicale primare in regim de garda in centrele de permanenta sunt urmatoarele:
a) sa afiseze la cabinetul de medicina de familie in care isi desfasoara activitatea urmatoarele date:
(i) centrul de permanenta sau, dupa caz, cabinetul de medicina de familie care asigura rezolvarea situatiilor de urgenta in afara programului de activitate; (ii) numarul de telefon al centrului de permanenta sau, dupa caz, al cabinetului de medicina de familie; (iii) programul fiecaruia dintre medicii care isi desfasoara activitatea in centrul de permanenta; (iv) numarul de apel telefonic unic 112 pentru apeluri de urgenta;
b) sa respecte programul corespunzator graficului de garzi intocmit. Schimbarea programului de garda se poate face numai in situatii deosebite, cu instiintarea coordonatorului centrului de permanenta si serviciului de ambulanta judetean si al municipiului Bucuresti—Ilfov;
c) sa intocmeasca si sa transmita coordonatorului centrului de permanenta, pana la data de 10 a lunii in curs, pentru luna precedenta, desfasuratoarele privind activitatea efectuata, in cazul centrelor de permanenta cu sediu unic;
d) sa tina evidenta consumurilor de medicamente si materiale sanitare, sa intocmeasca si sa transmita coordonatorului centrului de permanenta, pana la data de 10 a lunii in curs, pentru luna precedenta, raportul privind consumurile inregistrate, in cazul centrelor de permanenta cu sediu unic;
e) sa prezinte casei de asigurari de sanatate, in primele 10 zile lucratoare ale lunii urmatoare, pentru luna precedenta, urmatoarele documente in vederea decontarii activitatii medicale:
(i) factura cuprinzand contravaloarea orelor de garda efectuate; (ii) borderoul centralizator al activitatii desfasurate in centrul de permanenta, in format electronic si pe suport hartie, parafat, stampilat, conform modelului prevazut in anexa nr. 5;
f) sa acorde neconditionat serviciile medicale prevazute la art. 7 tuturor persoanelor care le solicita, pe toata durata garzii,cu respectarea prevederilor legale in vigoare care reglementeaza activitatea medicala;
g) sa asigure consultatia medicala la domiciliul pacientului, la solicitarea dispeceratului medical de urgenta, in situatia in care centrul de permanenta are la dispozitie o autospeciala de consultatii la domiciliu. In situatia in care solicitarea de deplasare la domiciliu a medicului de familie este adresata direct centrului de permanenta de catre pacient sau apartinatori, deplasarea se face numai cu acordul dispeceratului medical de urgenta;
h) sa solicite, atunci cand considera ca starea pacientului o impune, prin intermediul dispeceratului medical de urgenta, interventia unui echipaj medical de urgenta pentru rezolvarea cazului sau trimiterea unei ambulante de transport cu asistent medical, ambulantier ori insotitor, dupa caz;
i) sa informeze dispeceratul medical de urgenta imediat dupa rezolvarea cazului pentru obtinerea acordului de a reveni la sediul centrului de permanenta;
j) sa completeze documentele si rapoartele de activitate specifice centrului de permanenta;
k) sa respecte legislatia privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
CAPITOLUL VII
Conditii specifice pentru stabilirea relatiilor contractuale dintre casele de asigurari de sanatate si cabinetele de medicina de familie ai caror titulari/reprezentanti legali au constituit echipele de garda ce asigura continuitatea asistentei medicale primare in regim de garda prin centrele de permanenta
Art. 36. — (1) Cabinetele de medicina de familie ai caror medici de familie titulari/reprezentanti legali au constituit echipele de garda ce asigura continuitatea asistentei medicale primare in regim de garda prin centrele de permanenta incheie contracte distincte cu casele de asigurari de sanatate, in baza urmatoarelor documente:
a) cerere semnata si stampilata de medicul de familie, titular al cabinetului medical/reprezentant legal;
b) autorizatie sanitara de functionare sau, dupa caz, raportul de inspectie eliberata/eliberat de catre directia de sanatate publica, prin care se confirma indeplinirea conditiilor igienicosanitare prevazute de lege;
c) decizia de infiintare a centrului de permanenta;
d) autorizatia de libera practica pentru personalul mediu sanitar si/sau certificatul de membru al Colegiului Medicilor din Romania pentru medicii de familie care asigura serviciul in regim de garda prin centrele de permanenta;
e) copii ale contractelor de munca sau ale contractelor de prestari de servicii ale personalului medical care participa la asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta;
f) dovada asigurarii de raspundere civila in domeniul medical, valabila pe toata perioada derularii contractului pentru tot personalul medical care participa la asigurarea continuitatii asistentei medicale primare in centrul de permanenta;
g) pentru rezidentii in anul III in medicina de familie, o adeverinta de la medicul la care isi desfasoara practica, care atesta nivelul de pregatire profesionala si anul de pregatire;
h) cont deschis la Trezoreria Statului sau la o banca.
(2) In cazul in care apare o modificare in componenta echipelor de garda ce participa la asigurarea continuitatii asistentei medicale primare in regim de garda, in cadrul unui centru de permanenta, asa cum prevede art. 9, modificarea va fi consemnata printr-un act aditional.
Art. 37. — Modelul contractului pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale primare in regim de garda prin centrele de permanenta este prevazut in anexa nr. 6.
Art. 38. — (1) Venitul medicilor de familie si al asistentilor medicali care participa la constituirea echipelor de garda pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale primare in regim de garda prin centrele de permanenta se constituie din sumele obtinute prin inmultirea valorii de referinta a tarifului orar, ajustat corespunzator calitatii de coordonator al centrului de permanenta si cu procentul corespunzator cheltuielilor de administrare si functionare, dupa caz, cu numarul de ore de garda efectuate de catre fiecare medic de familie si asistent, in luna pentru care se face plata.
(2) Pentru medicul de familie care indeplineste rolul de coordonator al centrului de permanenta, tariful orar se majoreaza cu 15%.
Art. 39. — (1) Tariful orar pentru medicul de medicina de familie este de 12,8 lei/ora.
(2) Medicii de familie care participa la constituirea unui centru de permanenta asigurand continuitatea asistentei medicale primare in regim de garda, in cabinetul propriu sau prin rotatie in spatiul pus la dispozitie de unul dintre medicii participanti la conventia de asociere, suporta si cheltuielile de administrare si functionare ale cabinetului, precum si costurile cu dotarea si mentinerea trusei de urgenta cu medicamente si materiale sanitare, situatie in care tariful orar prevazut la alin. (1) se majoreaza cu 50%, adica 6,4 lei/ora pentru fiecare medic de familie care isi desfasoara activitatea in acel cabinet, indiferent daca este titular, asociat sau medic angajat.
(3) Tariful orar pentru asistentii medicali care desfasoara serviciu in regim de garda in cadrul centrelor de permanenta se determina in functie de salariul negociat care cuprinde toate sporurile si contributiile aferente si nu poate fi mai mic de 8 lei/ora.
(4) Pentru veniturile realizate se calculeaza si se vireaza cotele potrivit reglementarilor legale in vigoare.
#PAGEBREAK#
CAPITOLUL VIII
Controlul modului de organizare si functionare a centrelor de permanenta
Art. 40. — (1) Controlul privind respectarea asigurarii continuitatii asistentei medicale primare in regim de garda in centrele de permanenta se exercita de comisii mixte formate din reprezentanti ai directiilor de sanatate publica si ai casei de asigurari de sanatate, in functie de domeniul de competenta.
(2) Controlul prevazut la alin. (1) va urmari, in principal, urmatoarele:
a) respectarea de catre personalul medical a obligatiilor care le revin in cadrul centrului de permanenta;
b) identificarea eventualelor disfunctionalitati in activitatea centrului de permanenta;
c) verificarea stocurilor de medicamente si a solicitarilor de inlocuire pe baza fiselor de consum in centrele de permanenta pe care le aprovizioneaza cu medicamente directiile de sanatate publica.
(3) Ca urmare a controalelor efectuate, se vor lua masurile legale care se impun. In cazul in care reprezentantii directiilor de sanatate publica si ai caselor de asigurari de sanatate identifica probleme care nu pot fi solutionate la nivel local, acestea vor fi transmise autoritatii si institutiilor ierarhic superioare, respectiv Ministerului Sanatatii si/sau Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, potrivit competentelor legale.
CAPITOLUL IX
Monitorizarea si evaluarea activitatii centrelor de permanenta
Art. 41. — (1) La nivel local, monitorizarea si evaluarea activitatii centrelor de permanenta se realizeaza lunar de catre directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si cuprind, in principal, urmatoarele elemente:
a) analiza indicatorilor de activitate realizati de centrele de permanenta;
b) identificarea, analizarea si solutionarea, in limitele competentelor institutionale, a problemelor aparute in cadrul organizarii si functionarii centrelor de permanenta;
c) adoptarea masurilor de imbunatatire a organizarii si functionarii centrelor de permanenta si implementarea acestora.
(2) Directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti au obligatia de a elabora trimestrial un raport privind activitatea tuturor centrelor de permanenta, pe care il vor transmite Ministerului Sanatatii pana cel tarziu la data de 30 a lunii urmatoare incheierii trimestrului.
Art. 42. — Evaluarea activitatii centrelor de permanenta se realizeaza pe baza urmatorilor indicatori care vor fi raportati directiilor judetene de sanatate publica si a municipiului Bucuresti:
1. indicatorii de activitate raportati de centrul de permanenta:
a) numarul de bolnavi pentru care s-a asigurat continuitatea asistentei medicale primare in regim de garda prin centrul de permanenta;
b) numarul de bolnavi pentru care s-a asigurat continuitatea asistentei medicale primare in regim de garda in centrul de permanenta, pe grupe de varsta;
c) numarul de bolnavi pentru care s-a solicitat interventia unui echipaj de urgenta;
d) numarul de bolnavi pentru care s-a solicitat ambulanta de transport;
e) numarul de bolnavi pentru care s-a eliberat bilet de trimitere catre alte specialitati;
f) numarul de bolnavi pentru care s-a asigurat consultatie in regim de garda la sediul centrului de permanenta;
g) numarul de bolnavi pentru care s-a asigurat consultatie in regim de garda la domiciliul pacientului;
h) durata medie de raspuns pentru solicitarile in afara centrului de permanenta; 2. indicatori raportati de directiile de sanatate publica:
a) consumul de medicamente si cheltuielile aferente;
b) consumul de materiale sanitare si cheltuielile aferente;
c) numarul personalului medical, pe categorii profesionale, detaliat pe formele de organizare a centrelor de permanenta; 3. indicatori raportati de catre primarul unitatii administrativteritoriale:
a) numarul de centre de permanenta care functioneaza in sedii asigurate de catre consiliile locale;
b) numarul autospecialelor de consultatii la domiciliu puse la dispozitia centrelor de permanenta de catre consiliile locale;
c) cheltuieli efectuate pentru asigurarea utilitatilor;
d) cheltuieli efectuate pentru asigurarea personalului auxiliar si a pazei cabinetelor medicale care participa la constituirea centrelor de permanenta, indiferent de forma de organizare si sediu.
CAPITOLUL X
Dispozitii finale
Art. 43. — Centrele de permanenta care sunt organizate si functioneaza in sistemul de sanatate publica se reorganizeaza in conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.
Art. 44. — Anexele nr. 1—6 fac parte integranta din prezentele norme metodologice.
ANEXA Nr. 1 la normele metodologice
Lista cuprinzand urgentele medico-chirurgicale (cod verde) pentru care se pot acorda consultatii de urgenta de catre medicii de familie in cadrul centrelor de permanenta sau la domiciliul pacientilor
1. Obstetrica-ginecologie — mai mult de 2 minute intre contractii (prima nastere) — mai mult de 5 minute intre contractii (la a II-a, a III-a nastere) — sangerare minora, la sarcina mai mica de 20 de saptamani — crampe menstruale, sarcina mai mica de 20 de saptamani — dureri abdominale si temperatura, fara sarcina, fara slabiciuni — dureri nespecificate, fara sarcina, fara slabiciune — dureri neobisnuite, fara sarcina, fara slabiciune
2. Boala nediagnosticata — febra — ameteli, dar nu slabiciune — simptome neclare, dar nu slabiciune — probleme psiho/sociale
3. Arsuri termice/electrice — arsura electrica cu electricitate casnica (220 V), constient, nu este cunoscut ca fiind cardiac — arsuri minore — cadere de la o inaltime mai mica de 3 m in urma electrocutarii, constient, fara semne de leziuni grave — implicat in accident/incident, fara simptome
4. Accidente de scufundare — pacient constient, fara dificultati in respiratie sau alte simptome — leziuni minore dupa scufundare 5. Muscaturi de animale/Intepaturi de insecte — intepatura de insecta de peste o ora, fara simptome generale — intepatura cu reactie locala puternica, fara reactie generala — muscatura de animal cu leziune tegumentara
6. Caderi si alte accidente — cadere sub 3 metri (fara alte criterii de urgenta) — plagi si contuzii, leziuni minore — implicat in accident, fara simptome 7. Intoxicatii la copii — ingerarea unor doze subtoxice de substante periculoase — ingerarea de derivate petroliere, fara alte criterii de urgenta
8. Leziuni ale capului, fetei si ale gatului — cadere de la 3 metri, fara alte criterii de urgenta — plagi, contuzii, leziuni minore — implicat in accident, fara semne sau leziuni
9. Hipo/Hipertermia — hipotermie usoara, fara alte simptome — expunere la temperaturi extreme — caldura sau frig, dar pacientul este bine
10. Leziuni chimice — leziuni minore prin substante corosive — implicat in accident, fara alte simptome sau semne
11. Accident rutier (Pacientul se afla la dispensar sau a fost vazut deja de medic.) — plagi, contuzii, leziuni minore (confirmat de medic sau personal sanitar calificat) — implicat in accident, fara alte simptome sau semne — implicat in accident in ultimele 24 de ore, acum acuza dureri sau vrea sa fie consultat de medic
12. Violenta; agresiune — leziuni minore neproduse de arme — victima a violentei, nu sunt leziuni evidente, fara reactie psihica 13. Alergii — prurit si eritem — reactie alergica cu durata mai mare de 30 de minute dupa expunere — ingrijorare in privinta reactiei alergice, fara simptome in prezent
14. Sincopa — lipotimie, dar acum este bine — suspect de sincopa la NTG, dar acum este bine — aproape de sincopa, dar acum este bine — cunoscut ca fiind epileptic, tendinta la sincopa, recupereaza
15. Sangerare — sarcina sub 20 de saptamani, sangerare, dureri asemanatoare celor menstruale — fara sarcina, sangerare vaginala anormala, altfel este bine — hematurie — epistaxis minor — sangerari repetate la pacienti aflati sub tratament cu anticoagulante, altfel este bine
16. Dureri toracice — durere la respiratie sau exercitii, aparute in plina sanatate — aritmie cardiaca, simte ca se pierd batai ale inimii, altfel este bine
17. Diabet zaharat — temperatura, fara alte simptome generale — infectie localizata, fara alte simptome generale — pacient cunoscut cu nivel crescut al glicemiei, fara simptome — pacient diabetic, insulino-dependent, alert dupa ingerare de zahar 18. Temperatura — gripa sau raceala — rosu in gat, altfel este bine — temperatura, altfel este bine — tuse, altfel este bine 19. AVC (apoplexie) — paralizie dupa semne de AVC, recuperare rapida — paralizie dupa semne de AVC, recuperat acum 20. Cefalee — crestere in intensitate a cefaleei, la mai mult de 12 ore de la producerea leziunii traumatice — antecedente de migrena, cefalee tipica de migrena — cefalee (concomitent simptome moderate de greata, sensibilitate la sunet si lumina) — cefalee, fara alte simptome — suspect de sinuzita
21. Convulsii — antecedente de epilepsie, recuperare din criza epileptica — copil sub 6 ani, antecedente de convulsii febrile, recupereaza
22. Dureri abdominale sau de spate — durere nespecifica, altfel este bine — diaree si voma, altfel este bine — suspect apendicita, altfel este bine — dureri in regiunea abdominala inferioara la barbat, probleme la urinare — temperatura, dureri de spate in zona inferioara — dureri abdominale care dureaza mai mult de o zi, iar starea pacientului nu se deterioreaza — dureri constrictive in abdomen, constipatie — dureri de spate
23. Psihiatrie/Suicid — antecedente de boala mintala (problema pentru care se solicita consultatie este cunoscuta si corespunde antecedentelor) — ganduri de suicid — pacient deprimat, fara intentii de suicid — ingestie de substante toxice, in doza minimala — simptome de abstinenta (sevraj) — atac brusc de agitatie motorie, cu sau fara dificultati respiratorii
24. Dispnee (dificultati de respiratie) — temperatura, tuse, sputa de culoare verde-galbuie — parestezii sau amorteala in jurul gurii si a degetelor — tuse, altfel este bine — suspect de corp strain in gat, acum fara dificultati respiratorii
25. Stare de ebrietate/Intoxicatie — ingestia de substanta periculoasa in cantitati mici, fara semne sau simptome — simptome de sevraj
26. Copil bolnav — antecedente de convulsii febrile, trezit dupa o criza recenta — gat rosu, altfel este bine — temperatura, altfel este bine — tuse, altfel este bine — simptomele unei raceli obisnuite — corp strain in nas sau in ureche
27. Urechea — dureri in ureche — secretii din ureche — leziuni minore la ureche — ameteala trecatoare, fara alte simptome — suspect de sindrom de hiperventilatie — zgomote in urechi — corp strain in canalul auditiv
28. Ochiul — leziuni izolate minore — dureri acute in ochi, fara alte simptome — conjunctivita — lacrimare, usturime la nivelul ochilor — ochi dureros dupa privirea unei operatiuni de sudura, albeata
Comentarii articol (1)