Comisia Europeana pregateste un act normativ prin care propune un cadru de reglementare unic privind rezistenta sectorului bancar la problemele economice din viitor, arata un comunicat de presa al Executivului European. Pana in prezent, Comisia Europeana acordat bancilor ajutoare de stat in valoare de 4,1 trilioane euro.
,,Criza financiara a afectat puternic familiile si societatile europene. Nu putem permite repetarea unei asemenea crize si nu putem accepta ca actiunile catorva actori din lumea finantelor sa puna in pericol prosperitatea noastra. De aceea, am prezentat astazi propuneri care vor ajuta cele peste 8.000 de banci active in Europa sa devina mai puternice. Sectorul bancar va trebui sa detina capital mai mult si de mai buna calitate ori de cate ori isi asuma riscuri. Acesta este un pas inainte extrem de important catre integrarea experientei dobandite in urma crizei si adoptarea unei noi abordari in materie de riscuri. Ma bucura faptul ca Europa a preluat inca o data initiativa si este prima jurisdictie la nivel mondial care transpune angajamentele din cadrul G20. Numai cand toate aceste reguli vor fi instaurate vom putea afirma ca am asimilat concluziile trase in urma crizei”, spune Michel Barnier, Comisarul pentru Piata interna.
Reglementarile propuse de Comisie instituie un nou cadru de guvernanta, conferind supraveghetorilor noi prerogative pentru a monitoriza bancile mai indeaproape si a aplica sanctiuni atunci cand identifica riscuri, de exemplu reducand creditul atunci cand exista semnele aparitiei unei bule a creditelor. Propunerea inlocuieste directivele anterioare privind cerintele de capital cu un regulament si o directiva si reprezinta inca un pas important catre crearea unui sistem financiar european mai solid si mai sigur.
Propunerea CE este compusa din doua parti: o directiva care reglementeaza accesul la activitatile de acceptare de depozite si un regulament care reglementeaza desfasurarea activitatilor institutiilor de credit si ale societatilor de investitii. Cele doua instrumente juridice constituie un pachet si trebuie luate in considerare impreuna. Propunerea este insotita de o evaluare a impactului care demonstreaza ca aceasta reforma va reduce semnificativ probabilitatea unei crize bancare sistemice.
In prima instanta, regulamentul prevede cerintele prudentiale detaliate aplicabile institutiilor de credit si societatilor de investitii si acopera urmatoarele chestiuni:
• capitalul: propunerea Comisiei prevede majorarea fondurilor proprii pe care trebuie sa le detina bancile si imbunatatirea calitatii acestor fonduri. Ea armonizeaza totodata deducerile din fondurile proprii pentru determinarea capitalului propriu care este prudent sa fie recunoscut in scopuri de reglementare.
• lichiditatea: pentru a imbunatati rezilienta pe termen scurt a profilului de risc de lichiditate al institutiilor financiare, Comisia propune introducerea unui indicator de lichiditate imediata (liquidity coverage ratio, LCR) – ale carui compozitie si parametri exacti vor fi determinati dupa o perioada de observare si revizuire, in 2015.
• efectul de levier: pentru a limita cresterea excesiva a nivelului de indatorare in bilanturile institutiilor de credit si ale societatilor de investitii, Comisia propune totodata introducerea unui efect de levier (leverage ratio) care sa faca obiectul supravegherii. Implicatiile introducerii unui efect de levier vor fi monitorizate indeaproape inainte ca acesta sa devina o cerinta obligatorie, la 1 ianuarie 2018.
• riscul de contraparte: in concordanta cu politica Comisiei in materie de instrumente financiare derivate negociate pe piete nereglementate, sunt aduse modificari pentru a incuraja bancile sa compenseze aceste instrumente prin contrapartile centrale.
• cadrul de reglementare unic: criza financiara a scos in evidenta pericolele unor reglementari nationale divergente. O piata unica are nevoie de un cadru de reglementare unic. Regulamentul se aplica direct, fara a mai fi nevoie de transpunerea lui in legislatia nationala, astfel ca este eliminata o sursa de divergente. El prevede totodata si un set unic de cerinte de capital.
Ulterior, noua directiva va acoperi domeniile actualelor directive privind cerintele de capital in care prevederile UE trebuie transpuse de statele membre in functie de specificul national, cum sunt cerintele de acces la activitate si de desfasurare a activitatii bancilor, conditiile in care acestea isi pot exercita dreptul de stabilire si de prestare de servicii, definirea autoritatilor competente si principiile care guverneaza supravegherea prudentiala.
Conform CE, noile elemente ale directivei sunt:
• o mai buna guvernanta: propunerea inaspreste cerintele legate de mecanismele si procedurile de buna guvernanta corporativa si introduce noi dispozitii care vizeaza cresterea eficientei supravegherii riscurilor de catre consiliile de administratie, imbunatatirea statutului functiei de administrare a riscului si asigurarea unei monitorizari eficiente de catre supraveghetori a guvernarii riscurilor.
• sanctiuni: daca institutiile incalca cerintele UE, propunerea contine prevederi pentru ca toti supraveghetorii sa poata aplica sanctiuni care sa fie cu adevarat descurajatoare, dar si eficiente si proportionale – de exemplu amenzi administrative de pana la 10% din cifra de afaceri anuala a unei institutii sau interdictii temporare pentru membrii organismului de conducere al institutiei.
• rezerve de capital: sunt introduse doua rezerve de capital, pe langa cerintele minime de capital: o rezerva pentru conservarea capitalului, identica pentru toate bancile din UE, si o rezerva de capital contraciclica, care urmeaza sa fie stabilita la nivel national.
• o mai buna supraveghere: Comisia propune consolidarea sistemului de supraveghere prin introducerea cerintei intocmirii anuale a unui program de supraveghere pentru fiecare institutie supravegheata pe baza unei evaluari a riscului si prin utilizarea mai frecventa si mai sistematica a verificarilor de supraveghere la fata locului, a unor standarde mai robuste si a unor evaluari de supraveghere mai aprofundate si mai prospective.
In final, propunerea cauta sa reduca in masura posibilului utilizarea de catre institutiile de credit a ratingurilor de credit externe a) prin introducerea cerintei ca deciziile de investitie ale bancilor sa se bazeze nu numai pe ratinguri, ci si pe propria opinie de credit interna si b) prin introducerea cerintei ca bancile cu un numar insemnat de expuneri in cadrul unui anumit portofoliu sa elaboreze ratinguri interne pentru portofoliul respectiv, in loc sa se bazeze pe ratinguri externe pentru calcularea cerintelor lor de capital.
Pana in prezent, Comisia Europeana a aprobat ajutoare de stat in valoare de 4,1 trilioane euro destinate institutiilor financiare, din care peste 2 trilioane euro au fost efectiv utilizate in 2008 si 2009.
Comentarii articol (1)