Evaluarea Acordului stand-by cu FMI

Cresterea economica din România este solida, însa exista o preocupare comuna fata de posibilitatea unei cresteri rapide a cererii agregate, ceea ce a creat la rândul ei o presiune asupra inflatiei si asupra obiectivelor legate de situatia contului curent. FMI considera ca programul prezentat de autoritatile române ofera o baza solida pentru temperarea presiunilor excesive pe partea de cerere care au aparut catre finalul anului 2004, alimentate de cresterea rapida a salariilor în termeni reali si de creditul de consum într-o expansiune puternica. Programul tinteste o limita prudenta a deficitului bugetar de 0,7% din PIB. Cresterile mari de salarii din sectorul public si reducerea taxelor au fost incluse în bugetul rectificat. Discutiile dintre Executiv si delegatia FMI s-au concentrat pe modul în care pot fi controlate cresterile salariale, pe reducerea pierderile si pe o mai buna prioritizare a cheltuielilor. Masurile discutate iau în considerare prioritatile imediate ale autoritatilor si necesitatea de a aloca în continuare fonduri pentru combaterea efectelor inundatiilor din aceasta primavara, pentru continuarea procesului de recalculare a pensiilor si pentru atenuarea efectelor majorarii preturilor la utilitati asupra famiilor cu venituri mici.

Eforturile de a întari pozitia fiscalitatii trebuie însotite de masuri care sa domoleasca cresterea creditului, în special a creditului în valuta care a crescut cu peste 60%. Decizia BNR de a trece spre o politica de tintire a inflatiei ar trebui sa ghideze în continuare asteptarile inflationiste pe o tendinta descendenta si sa ajute la obtinerea unui progres durabil de politici macroeconomice si fiscale stabile. Executivul si delegatia FMI au fost de acord cu faptul ca reducerea restrictiilor privind contul de capital a fost pusa în aplicare fara dificultati si fara sa creeze fluxuri excesive de capital.

O crestere economica sustenabila si pregatirea economiei românesti pentru integrarea in UE implica în egala masura consolidarea fiscalitatii si în anul 2006. În România, sursele de baza care asigura veniturile bugetare sunt cele mai reduse între toate cele 27 de state membre si în curs de aderare si este nevoie sa fie marite pentru a asigura cresterea cheltuielilor cu infrastructura, cu angajamentele luate pentru integrarea în UE, inclusiv contributia la bugetul european, cheltuielile cu sanatatea si recalcularea pensiilor. Reforma care are loc în domeniul taxelor va continua si va trebui sa permita o reducere a contributiilor sociale înca foarte ridicate. Aceasta masura este necesara, deoarece nivelul ridicat al contributiilor sociale reprezinta o bariera majora în calea noilor companii si încurajeaza firmele sa ramâna în zona gri a economiei.

Misiunea FMI este încurajata de progresele în sectorul energetic, care includ privatizarile si reformele legate de piata de energie, ambele necesare României pentru a face fata presiunilor competitive dupa integrarea în Uniunea Europeana. Totusi, Executivul trebuie sa continue sa ia masuri pentru a accelera reformele întârziate în domeniul sistemului de încalzire centrala. Misiunea saluta initiativa Executivului de a reforma Codul Muncii în sensul asigurarii unui echilibru mai bun între nevoia de dezvoltare a economiei moderne si protectia muncii.

Misiunea FMI recunoaste ca Guvernul Tariceanu a plasat lupta împotriva coruptiei în fruntea listei de prioritati si ca este hotarât sa reduca arieratele si sa ia masuri drastice împotriva marilor datornici la bugetul de stat.