Accidentele de muncă produse în cadrul firmei trebuie obligatoriu anunțate. Amenzile ajung la 7.000 de lei în caz contrar

Potrit art.5 lit.f) din Legea securității și sănătații în muncă (Legea nr. 319/ 2006), un eveniment este definit ca:

• accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu,
• situația de persoană dată dispărută
• accidentul de traseu ori de circulație, în condițiile în care au fost implicate persoane angajate,
• incidentul periculos,
• cazurile susceptibile de boală profesională sau legată de profesie.

Normele legale stabilesc că orice eveniment, așa cum este definit la art. 5 lit.f), va fi comunicat de îndată angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoștință despre producerea acestuia, iar angajatorul are obligația să comunice evenimentele, de îndată, inspectoratelor teritoriale de muncă, asiguratorului și chiar organelor de urmarire penalăa (dacă este cazul).

Neanunțarea evenimentelor produse constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.500 lei la 7.000 lei, aplicate de către inspectorii de muncă.

Ce informații se transmit la ITM

Angajatorul are obligația să comunice toate evenimentele așa cum sunt definite la art. 5 lit.f) din Legea nr. 319/2006 către inspectoratele teritoriale de muncă.

Mai mult de atât, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/ 2006, aprobate prin HG nr.1425/ 2006 stabilesc că se comunică obligatoriu: incidentul periculos, evenimentul care a avut ca urmare un deces, evenimentul care a avut ca urmare un accident colectiv, evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate evidentă, evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate, evenimentul care a avut ca urmare dispariția unei/ unor persoane. În ultimele două cazuri, evenimentele se comunică Inspecției muncii după primirea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate.

Prin, la art.109 se stabilesc informațiile care se comunică, și anume:

• denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul și, dacă este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;
• sediul/adresa și numărul de telefon ale angajatorului;
• locul unde s-a produs evenimentul;
• data și ora la care s-a produs evenimentul/data și ora la care a decedat accidentatul;
• numele și prenumele victimei;
• datele personale ale victimei: vârstă, starea civilă, copii în întreținere, alte persoane în întreținere, ocupația, vechimea în ocupație și la locul de muncă;
• împrejurarile care se cunosc și cauzele prezumtive;
• consecințele accidentului;
• numele și functia persoanei care comunică evenimentul;
• data comunicării;
• unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul.

Ce informații se transmit asiguratorului

Potrivit art. 50 din Legea nr. 346/ 2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, angajatorul trebuie să comunice asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate de muncă sau cu decesul asiguraților, precum și incidentele periculoase, de îndată ce angajatorii au luat cunoștință de producerea acestora.

În cazul unui accident de muncă, informațiile ce trebuie comunicate asiguratorului sunt:

• denumirea/ numele si prenumele angajatorului la care s-a produs accidentul și după caz, denumirea/ numele și prenumele angajatorului la care este/ a fost angajat accidentatul,
• sediul/ adresa și nr. de telefon al angajatorului,
• locul unde s-a produs accidentul,
• data și ora producerii accidentului/ data și ora la care a decedat accidentatul,
• datele personale ale victimei (numele și prenumele, ocupația, vârsta, starea civilă, vechimea în ocupație și la locul de muncă). Atenție! Aceste date nu se comunică în cazul incidentelor periculoase.
• împrejurările care se cunosc ale producerii accidentului/ cauzele prezumtive,
• consecințele accidentului,
• unitatea medicală la care a fost internat accidentatul,
• numele și funcția persoanei care comunică accidentul,
• data/ ora comunicării.

De asemenea, informațiile precizate anterior se vor comunica și organelor de poliție.

Cum se face comunicarea

Comunicarea evenimentului produs se face în baza unui document scris, care trebuie arhivat. În plus, după comunicarea evenimentelor, angajatorul trebuie să înregistreze în evidența proprie, pe dosul documentului prin care anunță producerea evenimentului:

• denumirea instituției unde a efectuat comunicarea,
• persoana de contact (numele/ prenumele, funcția, telefon),
• data și ora anunțului,
• orice alte discuții purtate.

În cazul accidentelor de circulație produse pe drumurile publice, în care printre victime sunt și persoane aflate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, organele de poliție rutieră competente trebuie să trimită angajatorului și inspectoratelor de muncă, în termen de 5 zile de la data solicitării, un exemplar al procesului verbal de cercetare la fața locului.

Cine cercetează accidentele de muncă

În cazul evenimentelor produse cu incapacitate temporară de muncă, cercetarea evenimentelor se face de către angajator.

În schimb, în cazul evenimentelor care au produs invalidate, în cazul deceselor, accidentelor colective sau incidentelor periculoase, precum și în situațiile cu persoane date dispărute, cercetarea se face de către inspectoratele teritoriale de muncă.

Atenție! Normele legale mai stabilesc, de asemenea, că medicul de medicina muncii cu care angajatorul are încheiat contract de prestare de servicii sau orice alt medic este obligat să semnaleze către autoritatea de sănătate publică teritorială, bolile profesionale, precum și suspiciunea de boală profesională, inclusiv intoxicația acută profesională, depistată cu ocazia oricăror prestații medicale.