Hotararea CEDO din 27 martie 2012 in Cauza Cauza S.C. Aectra Agrochemicals - S.A. si Munteanu impotriva Romaniei

Strasbourg
(Cererile nr. 18.780/04 si 13.111/05)

Hotararea este definitiva. Aceasta poate suferi modificari de forma. In Cauza S.C. Aectra Agrochemicals - S.A. si Munteanu impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunita intr-o camera compusa din: Ján Šikuta, presedinte, Nona Tsotsoria, Mihai Poalelungi, judecatori, si Marialena Tsirli, grefier adjunct de sectie, dupa ce a deliberat in camera de consiliu la 6 martie 2012, pronunta prezenta hotarare, adoptata la aceeasi data.

1. La originea cauzei se afla doua cereri (nr. 18.780/04 si 13.111/05) indreptate impotriva Romaniei de catre o companie si un resortisant al acestui stat (reclamantii) care au sesizat Curtea in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (conventia).
2. Guvernul roman (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental doamna Irina Cambrea, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. In urma intrarii in vigoare a Protocolului nr. 14, prezentele cereri au fost atribuite unui comitet de 3 judecatori.


I. Circumstantele cauzei
4. Reclamantii au obtinut decizii civile in favoarea lor in diverse proceduri civile. Aceste decizii definitive au fost anulate printr-un recurs in anulare introdus de procurorul general al Romaniei. Descrierea detaliata a procedurilor in litigiu se gaseste in anexa.

II. Dreptul intern
5. Dispozitiile legale si jurisprudenta interne relevante sunt descrise in Hotararea Brumarescu impotriva Romaniei [(MC), nr. 28.342/95, pct. 31-44, CEDO 1999-VII]. Articolele relevante din Codul de procedura civila in vigoare la data la care au avut loc faptele dispuneau:

„Procurorul general poate, fie din oficiu, fie la cererea ministrului justitiei, sa formuleze in fata Curtii Supreme de Justitie un recurs in anulare impotriva unei decizii definitive si irevocabile pentru urmatoarele motive:
1. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti,
2. cand prin hotararea atacata s-a produs o incalcare esentiala a legii, ce a determinat o solutionare gresita a cauzei pe fond ori aceasta hotarare este vadit netemeinica;”.

„In cazurile prevazute de art. 330 pct. 1 si 2, recursul in anulare se poate declara in termen de 1 an de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila.”
6. Art. 330 si 330¹ au fost abrogate de art. I pct. 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, intrata in vigoare la 27 august 2003. Conform art. II din ordonanta: „(...) Hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta raman supuse cailor de atac si termenelor prevazute de legea sub care au fost pronuntate.”
7. Art. 322 pct. 9 din Codul de procedura civila a fost modificat pentru a permite revizuirea unui proces pe plan intern in urma unei hotarari de constatare a unei incalcari de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Articolul relevant prevede:

„Revizuirea unei hotarari ramase definitive (...) se poate cere in urmatoarele cazuri: (...) 9. daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate.”

I. Conexarea cauzelor
8. Tinand cont de asemanarea cererilor in ceea ce priveste faptele si problema de fond pe care o ridica, Curtea decide sa le conexeze si sa le examineze impreuna, intr-o singura hotarare.
II. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 § 1 din conventie si a art. 1 din Protocolul nr. 1
9. Conform reclamantilor, hotararile prin care jurisdictia suprema romana a admis recursurile in anulare incalca art. 6 § 1 si art. 1 din Protocolul nr. 1 la conventie, care dispun:

„Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil [...], de catre o instanta [...], care va hotari [...] asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil [...]”

„Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.”

A. Cu privire la admisibilitate
10. Curtea constata ca respectivele cereri nu sunt in mod vadit nefondate in sensul art. 35 § 3 din conventie. Aceasta subliniaza de altfel ca acestea nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, este necesar sa fie declarate admisibile.

B. Cu privire la fond
11. Reclamantii sustin ca infirmarea de catre instanta suprema a hotararilor definitive in favoarea lor, pe calea recursului in anulare, a adus atingere principiului securitatii raporturilor juridice si dreptului lor la respectarea bunurilor.
12. Facand trimitere la Cauza Brumarescu, Guvernul recunoaste ca in conformitate cu jurisprudenta constanta a Curtii, admiterea unei cai extraordinare de atac care repune in discutie o hotarare definitiva printr-o procedura de supervizare este considerata drept o incalcare a principiului securitatii raporturilor juridice [Brumarescu contra Romaniei, (MC), nr. 28.342/95, pct. 62, CEDO 1999-VII]. Cu toate acestea, subliniaza ca, in urma hotararii citate anterior, Codul de procedura civila a fost modificat, iar prevederile legale care permiteau procurorului general sa sesizeze Curtea Suprema de Justitie, denumita apoi Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu un recurs in anulare impotriva unei hotarari definitive au fost abrogate.
13. Curtea reaminteste ca in Cauza Brumarescu citata anterior (pct. 61-62) concluzionase ca s-a incalcat art. 6 § 1 cu motivul ca anularea unei hotarari definitive ca urmare a unei cai de atac extraordinare era contrara principiului securitatii juridice.
14. Securitatea juridica presupune respectarea principiului autoritatii de lucru judecat (ibidem, pct. 62), adica a caracterului definitiv al hotararilor judecatoresti. In temeiul acestui principiu, nicio parte nu este autorizata sa solicite revizuirea unei hotarari definitive si executorii numai cu scopul de a obtine o reexaminare a cauzei si o noua hotarare in ceea ce o priveste. Instantele de grad superior nu trebuie sa foloseasca puterea de control decat pentru a corecta erorile de fapt sau de drept si erorile judiciare, si nu pentru a efectua o noua examinare. Controlul nu trebuie sa devina un apel mascat si simplul fapt ca ar putea exista doua puncte de vedere asupra temei nu este un motiv suficient pentru a rejudeca o cauza. Nu se pot face derogari de la acest principiu decat atunci cand motive substantiale si imperioase o impun (Ryabykh impotriva Rusiei, nr. 52.854/99, pct. 52, CEDO 2003-IX). Curtea considera ca nimic nu permite sa se faca o distinctie din acest punct de vedere intre prezentele cauze si Cauza Brumarescu citata anterior.
15. Prin urmare, a avut loc o incalcare a art. 6 § 1 in aceasta privinta in cele doua cauze indicate in continuare.
16. Curtea noteaza de altfel ca reclamantii au obtinut diferite „bunuri” in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 in urma procedurilor civile la care au participat. Casarea unor astfel de hotarari cand au devenit definitive si nu mai pot fi supuse apelului constituie o ingerinta in dreptul la respectarea bunurilor apartinand persoanei in favoarea careia a fost pronuntata hotararea (Brumarescu, citata anterior, pct. 74).
17. Reiese ca a fost incalcat, de asemenea, art. 1 din Protocolul nr. 1.

III. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 6 § 1 din conventie datorita neexecutarii unei hotarari definitive
18. Reclamantul in Cauza nr. 13.111/05 pretinde ca neexecutarea hotararii Curtii Supreme de Justitie din 14 martie 2003 care dispunea Ministerului Dezvoltarii sa il reintegreze pe postul sau de secretar general al Agentiei Nationale de Dezvoltare, i-a incalcat dreptul de acces la o instanta, drept garantat prin art. 6 § 1 din conventie.
19. Guvernul contesta acest argument.
20. Avand in vedere constatarea cu privire la art. 6 § 1 (pct. 15 de mai sus), Curtea considera ca nu este necesar sa se examineze daca a avut loc o incalcare, in speta, a acestei dispozitii in ceea ce priveste neexecutarea Hotararii din 14 martie 2003.

IV. Cu privire la aplicarea art. 41 din conventie
21. Art. 41 din conventie este redactat dupa cum urmeaza: „Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila.”

A. Prejudiciu si cheltuieli de judecata
22. Societatea reclamanta in Cauza nr. 18.780/04 solicita, printr-o scrisoare datata 21 iunie 2007, 169.310 EUR cu titlu de prejudiciu material si 590.300 EUR cu titlu de prejudiciu moral.
23. Reclamantul in Cauza nr. 13.111/05 solicita 138.016 EUR cu titlu de salarii datorate din 17 iunie 2001 pana la 30 iulie 2008, prezentand o fisa de calcul detaliata a acestui prejudiciu. Acesta solicita de asemenea 138.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral cauzat de incidenta negativa pe care concedierea a avut-o asupra reputatiei sale. El solicita, in final, 2.000 EUR cu titlu de onorarii ale avocatului si 4.100 EUR cu titlu de taxe ale expertizei contabile pe care a solicitat-o pentru a evalua prejudiciul suferit ca urmare a actiunii in anulare. Reclamantul a furnizat documente justificative in sprijinul cererilor sale.
24. In ceea ce priveste Cauza nr. 18.780/04, Guvernul observa ca societatea reclamanta nu a formulat nicio cerere de reparatie echitabila in termenul care i-a fost acordat si ca, in plus, aceasta nu a prezentat niciun document justificativ in aceasta privinta.
25. In ceea ce priveste Cauza nr. 13.111/05, Guvernul sustine ca, in ceea ce priveste suma solicitata cu titlu de prejudiciu material, doar o parte reprezinta salariile si foloasele nerealizate ale reclamantului ca secretar general al Agentiei Nationale pentru Dezvoltare Regionala. Guvernul sustine ca restul acestei sume reprezinta remuneratia reclamantului pentru participarea sa ca membru intr-o comisie de privatizare si ca nicio referinta nu a fost facuta in deciziile interne la aceasta functie detinuta de reclamant. In cele din urma, Guvernul estimeaza ca fiind excesiva suma solicitata cu titlu de cheltuieli de judecata si considera ca aceasta ar trebui acordata doar partial.
26. In prezentele cauze, Curtea aminteste ca a concluzionat ca a existat o incalcare a art. 6 § 1 din conventie si a art. 1 din Protocolul nr. 1 datorita anularii deciziilor judiciare ramase definitive si executorii, in urma recursului in anulare formulat de procurorul general.
27. In ceea ce priveste Cauza nr. 18.780/04, Curtea noteaza ca nicio cerere de reparatie echitabila nu a fost depusa de societatea reclamanta in termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observatiilor sale, termen expirat la 15 martie 2007. In aceste circumstante, Curtea estimeaza ca nu este necesar sa se aloce nicio suma societatii reclamante cu titlu de reparatie echitabila.
28. In ceea ce priveste Cauza nr. 13.111/05, Curtea estimeaza ca reclamantul poate pretinde un prejudiciu material, in masura in care nu a fost reintegrat in post si nu a primit sumele datorate cu titlu de salarii reactualizate (a se vedea, acontrario, Strungariu impotriva Romaniei, nr. 23.878/02, pct. 54, 29 septembrie 2005; Sacaleanu impotriva Romaniei, nr. 73.970/01, pct. 72, 6 septembrie 2005; Chis impotriva Romaniei, nr. 3.360/03, pct. 64, 14 septembrie 2010). Astfel, aceasta observa ca din suma totala reclamata cu acest titlu doar 38.500 EUR reprezinta veniturile pe care reclamantul le-ar fi putut primi daca recursul in anulare nu ar fi intervenit. Prin urmare, Curtea ii acorda reclamantului aceasta suma cu titlu de prejudiciu material, adica 38.500 EUR, la care se adauga orice suma care poate fi datorata cu titlu de impozit.
29. Curtea considera, de asemenea, ca reclamantul a suferit un prejudiciu moral datorat mai ales frustrarii provocate de recursul in anulare. Pronuntandu-se in echitate, astfel cum prevede art. 41 din conventie, si avand in vedere toate circumstantele cauzei, aceasta aloca reclamantului 2.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral.
30. In cele din urma, avand in vedere criteriile stabilite de jurisprudenta sa, decontul detaliat al orelor de lucru care i-a fost prezentat, precum si natura si complexitatea problemelor pe care le-a ridicat prezenta cauza, Curtea acorda cu titlu de cheltuieli de judecata efectuate in fata ei suma de 2.000 EUR, care trebuie platita direct doamnei Nicoleta Popescu, precum si suma de 2.000 EUR, care trebuie platita reclamantului, la care se adauga orice suma care poate fi datorata de acesta cu titlu de impozit.

B. Dobanzi moratorii
31. Curtea considera necesar ca rata dobanzilor moratorii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu 3 puncte procentuale.

1. hotaraste sa conexeze cererile;
2. declara cererile admisibile;
3. hotaraste ca in cele doua cauze au fost incalcate art. 6 § 1 din conventie si art. 1 din Protocolul nr. 1;
4. hotaraste ca nu trebuie examinat capatul de cerere intemeiat pe art. 6 § 1 din conventie in Cauza nr. 13.111/05 privind neexecutarea hotararii din 14 martie 2003;
5. hotaraste:
a) ca statul parat trebuie sa plateasca reclamantului in Cauza nr. 13.111/05, in decurs de 3 luni, urmatoarele sume, convertite in moneda statului parat la rata aplicabila la data solutionarii, la care se adauga orice suma care poate fi datorat \a cu titlu de impozit de catre reclamant: (i) 38.500 EUR (treizeci si opt mii cinci sute euro) pentru prejudiciul material; (ii) 2.000 EUR (doua mii euro) pentru prejudiciul moral; (iii) 2.000 EUR (doua mii euro) pentru cheltuielile de judecata efectuate in fata Curtii, suma care va fi platita direct doamnei Nicoleta Popescu; (iv) 2.000 EUR (doua mii euro) pentru cheltuielile de judecata efectuate in fata Curtii, suma care va fi platita reclamantului;
b) ca de la expirarea termenului mentionat si pana la efectuarea platii aceste sume trebuie majorate cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcurs ul acestei perioade si majorata cu 3 puncte procentuale;
6. respinge cererea de reparatie echitabila pentru celelalte capete de cerere.

Redactata in limba franceza, apoi comunicata in scris, la 27 martie 2012, in temeiul art. 77 § 2 si 3 din regulament.

Ján Šikuta, presedinte
Marialena Tsirli, grefier adjunct