Trei greseli majore care genereaza pierderi in afaceri

„Am luat ca referinta topuri publice si apoi am consultat cifrele de pe site-ul Ministerului de finante. Din 304 cele mai mari companii si banci din Romania, 27,6% au inregistrat pierderi in 2011. Dintre aceste companii pe pierderi, noua sunt de stat si 73 private – iar dintre acestea, numai trei sunt conduse de antreprenori. Dintre cele aproape 200 de mari companii private pe profit in 2011, 25% sunt conduse de antreprenori. Concluziile le trageti singuri”, a declarat Dan Orenstein, care are o experienta de peste 30 de ani in finante si fiscalitate, dintre care ultimii 18 ani i-a petrecut in Romania ajutand zeci de companii mari sa se reorganizeze si sa se reorienteze in favoarea cresterii profitabilitatii.

Conform datelor prezentate in comunicatul de presa, cele 304 de entitati comerciale analizate au realizat in 2011 o cifra de afaceri de 109 miliarde euro (raportat la cursul mediu BNR din acel an), adica aproape 88% din PIB-ul Romaniei, si aceasta cu 616.000 angajati – putin peste 14% din numarul total de salariati din Romania raportat de INS.

Orenstein a consolidat cifrele disponibile public si a concluzionat ca , in ceea ce priveste firmele de stat – cele mai mari 34 de companii, ca venituri – 25 au inregistrat profit in 2011 si noua au fost pe pierdere. Cele 25 de companii de stat pe profit aveau anul trecut 4.000 de angajati in medie, in timp ce numarul mediu de salariati in cele noua companii pe pierdere a fost de peste 10.000.

„In cazul companiilor de stat, cauzele pierderilor sunt evidente: personal excedentar dublat de o lipsa de intelegere si adaptare la nevoile clientilor”, explica Dan Orenstein.

In schimb, arata mai departe documentul de presa, in cazul companiilor private, nu exista diferente majore – in medie – intre firmele cu pierderi si cele cu profit. Cele 197 de mari companii private pe profit au avut in 2011 un numar mediu de 1539 de salariati, iar cele 73 de companii pe pierdere – 1586.

„Legat de mediul privat, nu putem vorbi in niciun caz despre personal excedentar, ci despre greseli de management, context de piata nefavorabil, precum in cazul berii, al industriei otelului, al magazinelor de bricolaj etc.”, explica Orenstein. 

„Cei care au generat profit au facut-o devenind flexibili in gandire, au renuntat la strategiile pe termen mediu si lung, le-au schimbat din mers, si nu s-au ferit sa ia decizii dure dar in acelasi timp au generat idei noi, iesite din comun. Este practic un profil de antreprenor. Nu este neaparat o definitie pentru o corporatie, de exemplu”, spune Orenstein, care a identificat trei greseli majore de management care au generat aceasta situatie.

Cea mai mare greseala comisa de managerii multor companii la inceputul crizei a fost marirea preturilor si cresterea marjelor pentru a compensa scaderea vanzarilor. Cu preturi marite, fara insa o restructurare a businessului, multe dintre acestea au trecut pe pierdere sau au continuat si in 2011 sa inregistreze pierderi. Au fost si companii care desi au marit preturile, au ramas profitabile pe termen lung datorita gradului mare de penetrare in piata si dependentei consumatorilor de produsele si serviciile acestora.

O a doua greseala majora a constituit-o lipsa de inovatie in ceea ce priveste produsele si aici avem exemplul unei mari companii din domeniul telecomunicatiilor. Instalarea si cresterea decalajului dintre produsele acesteia si cerintele consumatorilor au generat scaderea vanzarilor si, inevitabil, inchiderea unor facilitati de productie.

Cea de-a treia greseala majora a fost reprezentata, pentru companiile din mediul privat, de incapacitatea de a isi adapta intreaga logistica la realitatile pietei, ajungand sa inregistreze stocuri nevandabile si o majorare de pana la 100% a perioadei de recuperare a creantelor de la clientii lor. 

„Un procent de numai 10% dintre companiile pe pierdere in 2011 au inregistrat acest rezultat din cauza amortizarii investitiilor in tehnologie efectuate in anii anteriori. Vorbim aici cu preponderenta despre companiile din comunicatii, energie si industrie”, spune Dan Orenstein.