10 curiozitati fascinante pe care nu le stiai despre stele

Stelele micute pe care le vezi pe cer in fiecare seara sunt cu mult mai mari si mai stralucitoare decat Soarele nostru.

Dintre cele 5.000 de stele mai stralucitoare decat magnitudinea 6, vizibile pentru ochiul uman, doar cateva au o marime si stralucirea aproximativa cu cea a Soarelui. Dintre 50 cele mai vizibile stele pentru ochiul uman de pe Pamant, cea mai putin stralucitoare este Alpha Centauri, dar cu toate acesta este de 1,5 ori mai luminoasa decat Soarele.

Nu poti vedea milioane de stele intr-o noapte senina!

Indiferent de toate poemele pe care le-am auzit, indiferent ce spun reclamele sau cantecele, noi nu putem vedea milioane de stele... nicaieri, niciodata. Pentru simplul motiv ca nu sunt destule, suficient de aproape sau destul de stralucitoare.
O persoana cu vederea foarte buna nu poate vedea decat in jur de 2000-2500 de stele o data. Oricum, e foarte dificil sa le numeri. Sa spui ca ai vazut milioane de stele intr-o seara este doar o exagerare artistica.

Stelele rosii sunt, de fapt, cele mai reci.

Suntem obisnuiti sa ne referim la lucruri care sunt fierbinti ca fiind rosii, iar pe cele reci sa le asociem cu nuante de albastru. De fapt, obiectele fierbinti isi schimba temperatura pe masura ce aceasta creste, iar rosul reprezinta cea mai joasa temperatura si este culoare stralucirii acestui obiect.
Cu cat devine mai fierbinte, culoarea se preschimba in alb si in final in albastru. Asa ca, acele stele rosii pe care le vedeti pe cer, sunt de fapt cele mai reci, iar cele albastre sunt cele mai fierbinti!

Stelele sunt corpuri negre.

Un corp negru este un obiect care absoarbe 100% din toata radiatia electromagnetica (lumina, unde radio, etc.). O imagine comuna este aceea a unui cuptor de caramiz, cu interiorul vopsit negru si cu o deschidere micuta.
Toata lumina este absorbita in interiorul acestui cuptor si nimic nu este reflectat in exterior. O stea absoarbe toata energia care o loveste, dar in acelasi timp, aceasta radiaza inapoi in spatiu, mult mai mult decat a absorbit, astfel, stelelele devin corpuri negere care radiaza cu brilantete. Un corp negru este si gaura neagra, dar ea nu radiaza inapoi pic de lumina.

Nu exista stele verzi.

Stelele emit un spectru (curcubeu) de culori, din care face parte si culoarea verde, dar ochiul uman rareori le combina in asa fel incat stralucirea obtinuta sa fie verde. O anumita culoare poate sa domine radiatia de lumina, dar in cazul stelelor, verdele este amestecat cu alte culori si in final, steaua apare alba. Culorile pe care le au stelele, in functie de temperaturile lor sunt rosu, oranj, galben, alb si albastru. Deci, din cate poate sa „spuna” ochiul uman, nu exista stele verzi.

Soarele este o stea „verde”.

Daca privim din alt unghi de vedere acest aspect. Ne referim la temperatura soarelui, iar Soarele se afla undeva intre albastru si verde. Temperatura Soarelui este de 5,800 K sau 500 nanometri, adica se afla la intensitatea albastru-verde. Cu toate acestea, asa cum am explicat si mai sus, ochiul uman nu percepe aceasta culoare si de aceea noi vedem soarele alb-galben.

Soarele este o stea pitica.

Ne-am obisnuit sa vedem Soarele nostru ca pe o stea normala. Dar stiati ca de fapt, Soarele este o stea gnom? Poate ca ati mai auzit de piticele albe, dar acelea nu sunt stele normale (ci obiecte astronomice care produc energia lor proprie).
Exista deci pitice, giganti si supergiganti. Stelele gigante si supergigante se afla in ultimul stadiu al evolutiei lor si sunt stele batrane, dar cele mai multe stele se afla in perioada maturitatii si sunt „pitice” care sunt cu mult mai mici decat gigantele. Deci, Soarele este o stea pitica care mai este denumita si Pitica galbena.

Stelele nu clipesc.

Stelele nu clipesc (scanteiaza), asa cum credem noi si mai ales atunci cand se afla aproape de orizont. Sirius, de exemplu, se intampla sa straluceasca, sa scanteieze atat de tare uneori, incat foarte multi oameni o raporteaza ca fiind un OZN!
Dar de fapt, aceasta stralucire nu este o proprietate a stelelelor, ci mai degraba o proprietate a atmosferei turbulente a Pamantului. Pe masura ce lumina unei stele strabate atmosfera, mai ales atunci cand steaua apare la orizont, ea trebuie sa treaca prin mai multe straturi si densitati diferite, astfel incat ceea ce vedem noi este acea stralucire. Deasupra atmosferei Pamantului... stelele nu scanteiaza.

Poti sa vezi la 20 de quadrilioane de mile departare, cel putin!

Intr-o noapte buna, poti sa vezi la cel putin 20 de quadrilioane de mile departare cu usurinta! De exemplu, la 19 quadrilioane de mile departare, se afla steaua Deneb in Constelatia Cygnus, care este o stea proeminenta in fiecare seara de toamna si iarna. Deneb este atat de stralucitoare incat poate fi vazuta de oriunde din Emisfera Nordica.
Si Galaxiile Andromeda si Triangulum pot fi vazute cu usurinta, dar in anumite conditii, ele aflandu-se la 15 si 18 quintilioane de mile departare!

Gaurile negre nu absorb materia.

Gaurile negre de masa stelara se formeaza prin colapsul stelelor de masa mare intr-o supernova la sfarsitul vietii lor. Multi scriitori descriu gaurile negre ca absorbind tot ce este in jurul lor. Gaurile negre nu absorb materia din jur dupa modelul unui aspirator, asa cum credeam.
De fapt, materia este trasa in gaura neagra de catre o forta gravitationala imensa. Ca sa putem vizualiza, este mai degraba ca si cand am cadea intr-o groapa, nu ca si cand am fi fost absorbiti de catre aceasta.

Graviatia este o forta fundamentala in Natura si toata materia are aceasta proprietate. Cand ceva este tras intr-o gaura neagra, procesul seamana mai mult cu un peste prins in undita de catre un pescar, decat felul in care in mod inexorabil acesta este atras intr-o cascada. Din punct de vedere fizic, sa facem aceasta diferenta este fundamental.

Sursa: garbo.ro