Andy Baldwin, Liderul diviziei Servicii Financiare Ernst & Young EMEIA declara: “Raspunsul pietei la criza datoriei cipriote a fost, in cele din urma, destul de incurajator in masura in care a demonstrat ca marile economii europene sunt acum relativ bine izolate fata de crizele cu caracter national din statele mai mici”.
Gelu Gherghescu, Partener Assurance & Advisory la Ernst & Young Romania comenteaza: “Sentimentul general este ca sectorul financiar al Zonei Euro a depasit cea mai mare parte din probleme. Totusi, chiar in cadrul zonei, previziunile sunt diferite pentru Nord respectiv Sud si, de asemenea, intre institutiile financiare mari, de importanta sistemica ce continua sa se intareasca, respectiv bancile mai mici care au perspective mai putin certe”.
Cea mai dificila etapa a procesului bancar de dezintermediere s-a incheiat
Dupa o contractie de 856 de miliarde de euro anul trecut, se estimeaza ca totalul activelor din sectorul bancar din Eurozona va continua sa scada cu 500 de miliarde de euro in 2013, inainte sa reintre pe crestere, in 2014. Totalul activelor a fost deja in mare parte stabilizat in Germania, Franta si Olanda, in timp ce, in Italia si Spania, procesul urmeaza sa aiba loc anul viitor.
Marie Diron, Senior Economic Adviser pentru Eurozone Financial Services Forecast spune: “Cu toate ca procesul de dezintermediere va continua in Eurozona si in acest an, credem ca cea mai dificila faza a trecut iar bancile din economiile mai puternice au trecut deja de punctul critic. 2013 ar trebui sa fie ultimul an de scadere a activelor iar 2014 se arata mult mai sanatos in aceasta privinta”.
Creditarea va scadea cu 0,5%, dar va reintra pe crestere incepand cu 2014
Creditarea segmentului de business si a persoanelor fizice a scazut cu 1,7% in Zona Euro anul trecut si se estimeaza ca aceasta contractie va continua si in 2013, insa intr-un ritm mai moderat, de 0,5%.
Diviziunea dintre Nord si Sud se va mentine in continuare accentuata in privinta costului imprumuturilor bancare, ca urmare a unei contractii mai puternice a creditarii din economiile periferice in acest an. Se estimeaza ca, in 2013, creditarea se va contracta cu 5,1% in Spania, in comparatie cu evolutiile pozitive de 0,8% din Germania si de 0,6% din Franta. Previziunile arata ca, la nivelul Eurozonei, creditarea va reintra pe crestere incepand cu anul 2014, cu o rata anuala de 2,9%, care include o revenire modesta pe crestere in Spania, cu o rata de 0,9%.
Accesul bancilor la piata de capital continua sa se imbunatateasca iar fluxurile de depozite ale sectorului privat din economiile periferice par sa se stabilizeze, ceea ce permite bancilor sa se desprinda treptat de sprijinul acordat de bancile centrale. Cu toate acestea, conditiile de creditare ar putea sa se mentina destul de restrictive pentru o vreme, ceea ce va afecta investitiile si cheltuielile de consum.
Creditele neperformante vor atinge un varf in acest an, pe fondul problemelor din economiile periferice
Ca urmare a cresterii numarului de credite neperformante in economiile periferice, rata acestora va atinge in acest an in Zona Euro un varf istoric de 7,2%, peste nivelul de 6,7% prognozat la sfarsitul anului 2012. Rata creditelor neperformante (NPL) este deja in scadere in Franta, Germania si Olanda in acest an, insa se estimeaza ca va atinge un varf de 10,2% in Italia si de 12,8% in Spania, fara a lua in calcul recentul transfer de active problematice catre SAREB .
“In Romania, ne asteptam mai degraba la o stagnare a creditarii in urmatoarele 9 luni, cu o usoara crestere pe companii si una ceva mai pronuntata pe credite ipotecare, dar si o scadere a creditelor de consum. Aceasta situatie se datoreaza neincrederii consumatorilor si a decidentilor din companii in perspectivele pe termen scurt ale economiei, dar si apetitului limitat si selectiv al unora dintre jucatori. Oricum, chiar si o usoara evolutie pozitiva a creditarii nu ar fi suficienta sa alimenteze cresterea economica in asemenea masura, incat sa contribuie semnificativ la stoparea evolutiei creditelor neperformante. Astfel, desi mai lent, acestea vor continua sa creasca in urmatoarele 6-9 luni. Practic, in ceea ce priveste evolutia creditarii si a creditelor neperformante ramanem, intr-o oarecare masura, intr-un cerc vicios”, mentioneaza Gelu Gherghescu.
Cresterea ratei dobanzii ramane un risc secundar, insa asiguratorii trebuie sa-si planifice atent reactia
Preocuparile ca economia se va relansa mai devreme decat a fost anticipat in previziunile de baza, determinand BCE sa creasca mai repede ratele, ar trebui luate in serios de catre companiile de asigurari. Daca Zona Euro nu va mai scadea in acest an si va creste cu 1,7% in 2014, fata de 1,1% cat este previziunea de baza, inflatia va atinge probabil 2,8% pana la sfarsitul anului 2014. Aceasta va atrage dupa sine o crestere a ratei dobanzii de catre BCE de la 0,75%, la 1,25% in 2015, in loc sa fie mentinuta la acelasi nivel pana la mijlocul anului 2017. Randamentul obligatiunilor guvernamentale din Eurozona cu maturitate la zece ani ar creste de la 3,4%, la mijlocul anului 2014, la 4,7%, la sfarsitul anului 2015.
Andy Baldwin mai spune ca: “Aceasta crestere mai rapida a ratelor dobanzii ar putea afecta serios asiguratorii dat fiind ponderea mare a obligatiunilor in bilantul acestora. Activitatea de baza a asiguratorilor ar putea fi, de asemenea, afectata pe masura ce clientii incep sa se indrepte spre produse alternative, care le asigura randamente mai mari”.
“In pofida probabilitatii reduse pentru scenariul in care ratele de dobanda vor creste mai repede decat se astepta initial, efectele ei cred ca sunt suficient de importante pentru a determina companiile de asigurare sa-si faca totusi analize si planuri pentru o astfel de situatie. Oricum, pentru piata locala, un astfel de scenariu ar trebui sa duca si la o reducere a primei de risc de tara din componenta ratei de dobanda a instrumentelor de debit, inclusiv a obligatiunilor emise de statul roman, compensand partial cresterea ratelor de piata”, comenteaza Gelu Gherghescu.
Eurozone Financial Services Forecast, editia de primavara, este realizat de specialistii Ernst & Young si Oxford Economics pe baza informatiilor obtinute din surse publice.
Comentarii articol (0)