FMI: creºtere economicã mondialã de revizuitã în scãdere la 4,3 la sutã, datoritã petrolului

Previziunile pentru anul curent sunt, la fel, la nivelul de 4,3 la sutã, neschimbate comparativ cu estimãrile din aprilie.
Cifrele pentru anul curent sunt aproximativ la fel, în estimãrile FMI, în schimb, pentru anul 2006, revizuirea este de 0,1 la sutã, în scãdere. Anul trecut, creºterea economicã a fost de 5,1 la sutã. xxx
Potrivit FMI, economia mondialã îºi va menþine creºterea rapidã
Washington, 21 sep (Rompres) - Economia mondialã urmeazã sã înregistreze o creºtere rapidã de 4,3 procent în acest an ºi în 2006 - peste media de 3,9 procente a ultimilor zece ani, în ciuda preþului ridicat al petrolului ºi a pagubelor produse de uraganul Katrina, apreciazã Fondul Monetar Internaþional, înnraportul bianual, dat publicitãþii, miercuri, la Washington.
FMI a modificat previziunea pentru creºterea globalã în 2006 de la 4,4 procente, cât se aprecia în aprilie, menþinând proiecþia pentru acest an,
"Economia mondialã s-a dovedit a fi deosebit de dinamicã în ultimii ani", a arãtat economistul ºef al FMI, Raghuram Rajan. "Bolile, dezastrele naturale ºi explozia preþurilor la petrol nu au produs decât efecte minore, în cadrul unei creºteri sãnãtoase", a adãugat el.
Cu toate acestea, s-a atras atenþia asupra faptului cã riscurile apar în continuu, alimentate de extinderea dezechilibrului mondial al contului curent, creºterea sinuoasã la nivel regional ºi grijile continue cu privire la capacitatea limitatã de prelucrare a þiþeiului, care a menþinut preþul petrolului la un nivel ridicat.
Preþurile la þiþei au atins nivelul record de peste 70 de dolari pentru un baril, luna trecutã, mai mult decât dublu faþã de nivelul înregistrat la începutul anului trecut.
Fondul a arãtat cã inflaþia a crescut uºor, în contextul preþurilor mai ridicate la petrol, pãstrând totuºi limite moderate.
Inflaþia de bazã în þãrile industrializate a pãrut rigidã, în termeni generali, a arãtat fondul, adãugând cã peþurile sunt bine ancorate, în perspectivã, deºi impactul preþurilor la petrol va fi monitorizat cu atenþie.
Potrivit FMI climatul pe piaþa financiarã a rãmas lipsit de pericole majore, în contextul împrumuturilor cu costuri reduse, acþinilor cu preþ ridicat ºi rezultatelor financiare puternice ale corporaþiilor.
Astfel, condiþiile financiare de piaþã care au rezultat au fost favorabile, a arãtat FMI, reflectând baze economice puternice ºi o prezenþã ridicatã a investitorilor pe termen lung.
FMI ºi-a adaptat prognoza pe 2005 pentru cea mai mare economie a lumii, Statele Unite, la 3,5 procente, de la 3,6 procente, cât apreciaserã în aprilie, ºi a redus prognoza pentru 2006 la 3,3 procente, de la 3,6 procente.
Costul direct pe care SUA va trebui sã-l suporte în urma uraganului Katrina va fi unul moderat ºi nu va avea impact pe termen lung asupra creºterii economice.
Cu toate acestea, FMI a avut o atitudine criticã referitor la planul "lipsit de ambiþii" al Washingtonului de a reduce la jumãtate deficitul bugetar, pânã la expirarea mandatului de preºedinte al lui George W. Bush, la începutul lui 2009.
Deficitul bugetar american a atins recordul de 412 miliarde de dolari anul trecut. În timp ce informaþiile despre taxele colectate sugereazã cã deficitul s-a mai redus, costul potenþial al remedierii efectelor uraganului Katrina, despre care unii guvernanþi susþin cã ar putea ajunge pânã la valoarea de 200 de miliarde de dolari, i-a determinat pe analiºti sã mãreascã nivelul deficitului prognozat.
Economia Japoniei pare echilibratã, în perspectiva unei reveniri, cu o prognozã din partea FMI, în creºtere cu mai mult de un procent faþã de cea de acum cinci luni. FMI a îndemnat Banca Japoniei sã-ºi meþinã politica de ratã zero a dobînzii bãncii centrale, pentru moment.
Prognoza fondului pentru PIB-ul Japoniei indicã o creºtere cu douã procente pentru anul acesta ºi pentru urmãtorul. În aprilie, FMI a indicat o creºtere de numai 0,8 puncte a PIB-ului japonez.
Fondul internaþional a arãtat cã prognoza sa pentru zona euro s-a menþinut pesimistã, din pricina scãderii consumului intern, a lipsei reformelor structurale ºi a deficitului de fiscalitate în creºtere.
De asemenea, instituþia a mai arãtat cã nivelul creºterii va fi mai scãzut decât s-a crezut pentru anul vitor, ºi cã Banca Centralã Europeanã ar trebui sã fie gata sã reducã rata medie a dobânzii, dacã economia se va clãtina din nou.
Totodatã, a atras atenþia Chinei cã ar putea fi necesar sã-ºi susþinã politica monetarã, dacã se intensificã creºterea investiþiilor ºi reapar temerile referitoare la supraîncãlzirea economicã.
Potrivit FMI, creºterea pentru 2005 a Chinei tinde cãtre nouã procente, faþã de 8,5 procente aproximate în aprilie. În 2006, creºterea economicã a Chinei pãrea sã se îndrepte cãtre 8,2 procente, faþã de prognoza din aprilie a FMI, de opt procente.
În Africa, expansiunea economicã continuã sã fie susþinutã de consumul global puternic ºi rãzboiele tot mai puþin numeroase, a mai arãtat fondul. Creºterea se va încetini la 4,8 procente, în acest an, de la 5,4 procente, în 2004, se mai precizeazã în materialul reuters.