Externalizarea dezvoltarii software. Cum va puteti proteja proprietatea intelectuala?

O astfel de relatie de outsourcing presupune ca Dezvoltatorul sa creeze programul/aplicatia software in mod personalizat, pe baza instructiunilor si cerintelor Clientului, adaptata nevoilor acestuia; iar Clientul, la randul sau, sa achite o suma de bani pentru serviciile pe care i le-a prestat Dezvoltatorul.
Fara a-si propune sa fie exhaustiv, articolul de fata abordeaza, in principal, perspectiva Clientului si modul in care acesta se poate asigura ca drepturile de IP raman ale sale in contextul outsourcing-ului catre Dezvoltator.

Asadar, cand decideti sa externalizati, va recomand sa urmati cativa pasi:

1. Inventar al IP-ului deja existent

Primul pas este sa identificati ce elemente de IP detineti, in ce mod sunt protejate si care dintre ele trebuie dezvaluite pentru scopurile outsourcing-ului (daca nu este necesar, IP-ul nu ar trebui dezvaluit). Apoi, sa verificati daca contractele pe care le-ati incheiat cu alte persoane (si care vizeaza atat IP licentiat/cedat de Client catre terti, cat si IP licentiat/cedat Clientului de catre terti) va interzic sa dezvaluiti sau sa permiteti utilizarea IPului de catre Dezvoltator, fara permisiunea celuilalt partener contractual.

2. Ati identificat Dezvoltatorul potrivit?

Dupa ce ati ales Dezvoltatorul si i-ati verificat reputatia, ar trebui sa aflati daca are resursele si capacitatile corespunzatoare pentru a va proteja IP-ul impotriva utilizarii neautorizate, pierderii sau furtului.

In plus, poate fi util sa aflati care este cadrul legal aplicabil IP din tara Dezvoltatorului si sa identificati masurile pe care sunteti dispusi sa le luati in cazul in care intelegerea de outsourcing se deterioreaza sau esueaza.

Pregatiti un exit strategy.

3. Clauze-cheie intr-un contract de outsourcing

Un contract prin care se stabilesc pe larg termenii relatiei de outsourcing poate avea un volum foarte mare si poate fi deseori greu de urmarit. Pentru a proteja drepturile IP, puteti avea in vedere cateva principii relativ simple si usor de retinut:

• Insistati ca legea aplicabila contractului sa fie legea romana (daca legea aplicabila este o lege straina, atunci recomandarile din acest articol ar putea fi neaplicabile din punctul de vedere al acelei legi).
• Este necesara o clauza privind confidentialitatea IP, a informatiilor furnizate de Client, a proceselor interne de lucru, a componentelor  programului/aplicatiei software, etc. (bineinteles, in cazul in care nu s-a incheiat deja un contract de confidentialitate – in engleza Non-Disclosure Agreement - NDA).
• Asigurati-va ca detineti toate drepturile de IP asupra programului/aplicatiei software creat(e) de catre Dezvoltator pe durata relatiei de outsourcing. De ce? Pentru ca, la finalul relatiei contractuale sau chiar in timpul acesteia, sa puteti exploata acest IP si chiar sa il furnizati altui dezvoltator, daca preferati.
• Contractul trebuie sa specifice, cu detalii, modul in care Dezvoltatorul va proteja IP-ul: cine va avea acces si in ce conditii, faptul ca Dezvoltatorul va pastra toate versiunile programului/aplicatiei software (de exemplu, in Apache Subversion - SVN) si nu va sterge codul sau datele de care nu mai are nevoie, etc. 
• Dezvoltatorul ar trebui sa despagubeasca Clientul in cazul in care incalca drepturile de IP ale tertilor atunci cand dezvolta programul/aplicatia software comandat(a) de Client, etc. 

4. Ce se intampla in lipsa unui contract scris de outsourcing?

In mod obisnuit, in baza legislatiei privind dreptul de autor, un program/aplicatie software creat(a) de catre Dezvoltator la comanda Clientului, in baza unei relatii de outsourcing, este considerat opera la comanda.

Privind opera la comanda, legislatia aplicabila in Romania prevede ca drepturile apartin autorului (persoana fizica care creeaza opera – in cazul de fata, programatorul care dezvolta programul software) – in cazul in care contractul nu prevede altceva. Insa, potrivit aceleiasi legislatii, angajatorul va detine drepturile patrimoniale de autor asupra programelor create de programatorul-angajat in timpul exercitarii atributiilor sale de serviciu (cu exceptia cazului in care contractul incheiat intre angajat si angajatorul sau nu prevede altceva).

Totusi, este posibil ca legislatiile aplicabile in alte state sa prevada ca drepturile de autor asupra unui program software-opera la comanda apartin celui care l-a comandat (adica Clientului).  De aceea, lipsa unui contract scris prin care sa se delimiteze clar drepturile si obligatiile Clientului si ale
Dezvoltatorului, poate duce la confuzie, in special daca intervin si alte elemente (cum ar fi: nationalitatea straina a uneia dintre parti - aspect ce duce la un posibil conflict de legi aplicabile, existenta altor acorduri comerciale incheiate intre cele doua parti privind alte proiecte, etc.).

Claritatea asupra drepturilor de IP este relevanta mai ales in contextul in care Clientul intentioneaza sa foloseasca unele componente ale programului software si pentru alte proiecte sau cand va dori sa-l vanda (cumparatorul va cere sa-i garantati ca detineti in mod legitim ceea ce vindeti).

5. Note de final

Multor companii le e teama ca daca vor apela la un Dezvoltator, acesta ori va folosi programul software noucreat, pretinzand ca ii apartine, ori va folosi know-how-ul la care a avut acces, in favoarea urmatorului client. 

Pentru a evita asemenea riscuri, este in interesul ambelor parti sa incheie un contract bine redactat privind modul in care functioneaza externalizarea dezvoltarii software. Doar abordand toate aspectele de la inceput, Clientul si Dezvoltatorul pot pune bazele unui proiect de succes si a unui parteneriat de durata. De asemenea, nu trebuie pierduta din vedere protectia Clientului fata de riscul ca propriii sai angajati sa-i prejudicieze drepturile de IP (acestia au acces la codul-sursa pe care l-au creat si la informatii valoroase din interiorul companiei). Si in acest caz, un contract de confidentialitate intre angajat si angajator ar trebui sa fie un mijloc eficient de protectie.

___

Despre autoare: Claudia Jelea este avocat specializat pe aspecte ce implica mediul online, comertul electronic si IT&C, marcile, drepturile de autor si protectia datelor cu caracter personal. Membra a Baroului Bucuresti si a Camerei Nationale a Consilierilor in Proprietate Industriala.

LinkedIn & Twitter: claudiajelea | www.jlaw.ro |

Facebook: IPBoutique.Legal

AvocatNet.ro: www.avocatnet.ro/claudiajelea