Potrivit normelor academice în vigoare (stabilite prin Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române - DOOM2), adjectivul “drag” are ca formă feminină cuvântul “dragă” (băiat drag – fată dragă).
La plural, forma “dragă” devine “dragi”, nu “drage” (colegă dragă, colege dragi).
Așadar, corect este să spunem dragile mele colege, iar nu dragele mele colege.
Încercând să justifice forma “dragele” folosită frecvent de vorbitorii limbii române, lingvista Mioara Avram explică în lucrarea “Probleme ale exprimării corecte”, apărută în 1987 la Editura Academiei:
„Hipercorectitudinea ne întâmpină frecvent la pluralul feminin al adjectivului drag: d r a g e l e mele prietene [subl. aut.] și, substantivat, d r a g e l e mele [subl. aut.], în loc de d r a g i l e mele [subl. aut.]. Probabil că vorbitorii care spun și scriu dragele se gândesc să marcheze genul feminin, uitând că forma nearticulată este dragi pentru toate genurile și că formele articulate de nominativ-acuzativ diferențiază genul prin articol: dragii - masculin, dragile - feminin și neutru, ca mici – micii, micile sau lungi – lungii, lungile; forma articulată de genitiv-dativ plural este aceeași pentru toate genurile, dragilor (deci nu dragelor la feminin), iarăși la fel ca la micilor, lungilor etc.”.
Atenție! Potrivit DOOM2, forma ”dragă” se folosește în adresare atât pentru feminin, cât și pentru masculin. Așadar este corect să spunem și ”dragă Andrei”, și ”dragă Raluca”.
Citiți aici toate articolele publicate în Ghidul pentru supraviețuirea limbii române.
Comentarii articol (4)