Ovidiu Ioan Dumitru: Standardele FIDIC au fost alterate de către autoritatile romane

1.De ani de zile, Romania este intr-un proces permanent de constructie si reconstructie. Privind lucrurile asa, ne-am astepta sa avem un cadru legal foarte bine pus la punct, in domeniul constructiilor. Cum e, in realitate? Cat de greu este pentru un constructor roman sa se adapteze la cerintele cadrului legislativ?
Din păcate, legislația actuală în acest domeniu suferă pe de-o parte de o neactualizare la rigorile prezentului, iar pe de altă parte de o necorelare sistematică între diferitele prevederi. Atât constructorii, cât și ceilalți actori implicați în dezvoltarea proiectelor se lovesc tot mai des de dispoziții contradictorii sau de imposibilitatea corelării celor mai multe dintre acestea.

2.Romania a aprobat recent un Master Plan menit sa fixeze pasii urmatori in proiectele de investitii in infrastructura. Ce parere aveti despre documentul in cauza? Credeti ca are potentialul sa ajute la dezvoltarea pe termen lung a proiectelor de infrastructura?
Acest Master Plan a fost elaborat într-un mod destul de ciudat, foarte repede şi plecând de la unele idei care, cred eu, nu sunt chiar foarte bine documentate. Consider că elaborarea unui plan de infrastructură trebuie să se realizeze cu mare atenție și să ia în considerare strategia de dezvoltare a țării. Nu poţi construi o autostradă dacă studiul de trafic nu îţi indică o fezabilitate a proiectului sau măcar o decizie strategică de dezvoltare a zonei, pe teritoriul acelui stat, sau de conectare a mai multor regiuni.

3. Pentru ca tocmai ne apropiem de lansarea primelor linii de finantare pe alocarea de fonduri europene 2014 - 2020, care credeti ca va fi impactul Master Plan-ului despre care vorbeam mai sus.
Din câte cunosc, până în acest moment nu avem o avizare a Comisiei Europene pe acest program, dar sperăm cu toții că se vor aloca bani europeni și pentru construția de autostrăzi, deși experiența de până acum nu ne ajută prea mult în activitatea de promovare a proiectului.

4. Unde se situeaza gradul de absorbtie a fondurilor europene in cadrul segmentului infrastructura? Care sunt principalele probleme pe care le intampina autoritatile si constructorii privati in folosirea eficienta a banilor europeni?
Din păcate, gradul de absorție al fondurilor europene în infrastructură este destul de slab, iar o cauză importantă este lipsa de experienţă şi stabilitate din sistemul public. Fie că vorbim de atragerea fondurilor europene, fie că vorbim despre derularea unor proiecte de infrastructură din fonduri europene s-a constatat că instituţiile duc lipsă de specialişti dar şi că unele proiecte sunt greşit întocmite şi trebuie reluate. Bineînţeles că ambele situaţii duc la un blocaj de moment, dar totodată tratarea proiectelor cu mai multă atenţie va asigura o mai bună implementare a lor şi, de ce nu, o mai bună accesare a fondurilor pe viitor.

5. In ultimii ani, Romania a introdus, apoi a scos, apoi iar a introdus in legislatie obligativitatea folosirii conditiilor contractuale fidic in cazul incheierii unor contracte de lucrari. Ne-ar ajuta sa ne prezentati, pe scurt, epopeea si punctele slabe ale conturarii acestui cadru legislativ. Ajuta, in vreun fel, aplicarea clauzelor FIDIC? Ce face Romania diferit in privinta aplicarii lor?
Referitor la implementarea modelului de contract FIDIC în România, în 2012, Asociația Europeană a Contractorilor Internaționali (EIC) şi Federația Industriei Europene a Construcțiilor (FIEC) au transmis într-un document comun Comisiei Europene că standarde FIDIC au fost alterate de către autoritățile române prin introducerea în legislație a unor clauze specifice care debalansează echitatea stabilită de către FIDIC-ul original între cele două părți, între contractor și contractant, favorizându-se statul în calitate de beneficiar. Critica constantă atât a FIDIC, dar și a profesioniștilor străini și români, cu privire la modul cum au fost alterate condițiile generale, a condus și la o mai mare prăpastie între autorități și practicieni.

6. Cum ati contura dumneavoastra, simplu si pornind de la baza, cadrul legislativ aplicabil lucrarilor de constructii? Ce ati schimba fata de modul actual in care se fac lucrurile? Pentru ca intrebarea este extrem de larga, haideti sa ne referim la 3 linii de urmat.
Încerc să mă gândesc la primele trei măsuri:
-Adaptarea condițiilor speciale din contractele FIDIC la principiile din condițiile generale;
-Aducerea la un numitor comun a legislației privind autorizarea construcțiilor;
-Corelarea legislației privind calitatea în construcţii cu aceea care priveşte rolul diriginţilor de şantier şi a instituţiilor de control.

7. Ne puteţi spune câte ceva despre asociaţia al cărei preşedinte sunteţi?
Asociaţia Română de Dreptul Construcţiilor a fost înfiinţată anul trecut şi ideea mi-a venit după ce am participat la evenimente ale unor asociații similare europene unde profesioniștii din domeniu se reuneau pentru a dezbate probleme și pentru a căuta soluții. Având în vedere situația aparte în care se află țara noastră în prezent și aici vorbesc de nivelul redus al absorbției fondurilor europene și de incapacitatea de legiferare și implementare a marilor proiecte de construcții, am considerat că este momentul oportun a crea o structură prin care noi, specialiștii din acest domeniu, putem ajuta la găsirea unor mai bune soluții legislative și de mediere a conflictelor.

8. Ce v-aţi propus prin acest prim eveniment?
La conferinţa “New Perspectives in Construction Law”, desfăşurată în perioada 20-21 martie la Camera de Comerţ şi Industrie a României, asociația şi-a propus să aducă la aceeași masă specialiştii din dreptul construcţiilor şi pe cei care activează în domeniu, iar în urma dezbaterilor să ajungem măcar la câteva concluzii pe care, ulterior, să le implementăm. Este nevoie urgentă de discuţii constructive, soluţii viabile şi profesionalism în implementarea lor, nicidecum de planuri şi Master Planuri fără o atentă analiză a implicaţiilor.