UPDATE: Normele Legii falimentului personal, publicate în Monitorul Oficial

Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice (cunoscută şi drept Legea falimentului personal) urmează să intre în vigoare la data de 1 august 2017. În esenţă, actul normativ prevede că insolvenţa persoanelor fizice va putea fi soluţionată în trei moduri: pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau prin procedură simplificată.

Insolvenţa pe bază de plan de rambursare a datoriilor este o procedură administrativă, nu judiciară, iar aceasta se va putea aplica atunci când persoanele fizice nu mai pot să-şi plătească datoriile şi situaţia lor financiară nu este compromisă în mod iremediabil. Insolvenţa prin lichidare de active va putea fi cerută atunci când situaţia financiară a persoanei în cauză este iremediabil compromisă, iar procedura pe baza planului de rambursare nu poate fi îndeplinită.

În ceea ce priveşte procedura simplificată de insolvenţă, aceasta va fi accesibilă dacă suma totală a datoriilor persoanei fizice este de cel mult zece salarii minime pe economie, iar aceasta nu are bunuri sau venituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total ori cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

Notă: Informaţii pe larg despre Legea falimentului personal găsiţi aici.

Pentru a se putea pune în practică, Legea nr. 151/2015 are nevoie şi de norme de aplicare, pe care Executivul le-a adoptat abia săptămâna trecută. Ele se regăsesc în Hotărârea Guvernului nr. 419/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, publicată azi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 436. Totuși, normele vor intra în vigoare simultan cu intrarea în vigoare a legii, adică 1 august 2017.

În norme se regăsesc prevederi detaliate cu privire la procedura administrativă pe bază de plan de rambursare. Mai exact, care sunt primele măsuri ce vor trebui luate, cum va trebui să arate planul de rambursare și ce condiții va trebui să îndeplinească, precum și detalii cu privire la ședintele de conciliere. Dacă în cazul acestei proceduri se va stabili că e necesară vânzarea locuinței familiale, datornicii vor putea să rămână în casă cu chirie, iar chiria va fi stabilită de comisia de insolvență raportându-se la posiblitățile plătitorului și la nivelul chiriilor pentru locuințele sociale.

Normele tratează într-o mare parte chestiunea administratorilor din procedură. Concret, se stabilește că ei vor fi desemnați printr-o aplicație informatică dedicată și vor putea fi practicieni în insolvență, notari, avocați sau executori. Administratorii vor putea să refuze numirea numai pentru motive întemeiată, de pildă, din priciuna unor probleme de sănătate, sau pentru că s-ar găsi în conflict de interese sau într-un caz de incompatibilitate potrivit normelor profesionale. Tot pentru motive temeinice, administratorii vor putea fi și schimbați: de exemplu, pentru că obișnuiesc să nu-și respecte termenele de procedură, sunt neglijenți, nu dau dovadă de bună-credință sau au un comportament nedemn față de cei implicați în procedură.

"Onorariul administratorului procedurii se stabilește de comisia de insolvență la nivel teritorial și va consta într-o sumă fixă, în cuantum cuprins între 100 lei și 500 lei, TVA inclus, care se va achita lunar", prevede hotărârea. Totuși, costurile acestor onorarii nu vor fi suportate de persoanele fizice, ci din buzunarul statului.

În fine, Buletinul procedurilor de insolvență va avea până în august o secțiune specială pentru insolvența persoanelor fizice cu obligații ce nu decurg din exploatarea unei îndeprinderi, pentru a se asigura publicitatea acestor proceduri.