În 2015, România a înregistrat cel mai mare deficit comercial din Europa Centrală şi de Est şi de ce reducerea TVA nu s-a văzut în preţurile de la raft

În 2015, România a înregistrat cel mai mare deficit comercial din Europa Centrală şi de Est, titrează adevarul.ro

Anul trecut, România a importat cu 8,4 miliarde de euro mai mult decât a exportat, în creştere faţă de 6,1 miliarde de euro în 2014. Din punct de vedere al creşterii PIB-ului, România s-a situat în fruntea clasamentului european, în rând cu statele din Europa Centrală şi de est. În schimb, această creştere nu este sprijinită de exporturi, România având cea mai mare influenţă negativă a deficitului comercial în PIB.

În 2015, exporturile UE s-au situat la 4835,7 miliarde de euro, în creştere cu 5% faţă de 4756,2 miliarde euro în 2014, în timp ce importurile UE au înregistrat un avans de 2%, până la 4698,6 miliarde de euro. În schimb, zona euro a înregistrat anul trecut un excedent al balanţei comerciale de 246 miliarde de euro, faţă de un plus de 184,3 miliarde de euro în 2014.

Reducerea TVA nu s-a văzut în preţurile de la raft. Care sunt explicaţiile, scrie economica.net

Cea mai importantă măsură de relaxare fiscală a acestui an, reducerea cotei generale de TVA, de la 24% la 20%, a generat, în prima lună de la aplicarea sa, o scădere a indicelui preţurilor de consum la produsele nealimentare de 1,56%, potrivit ultimelor date puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică (INS). Aceasta în condiţiile în care, dacă micşorarea TVA s-ar fi transmis integral în preţul final, în buzunarul românilor s-ar fi resimţit o reducere de preţ de 3,3% pentru fiecare produs achiziţionat.

În mod teoretic, transmiterea integrală a reducerii TVA în preţul final s-ar putea observa doar în condiţiile în care toate elementele care alcătuiesc preţul final al unui produs rămân constante. Altfel spus, producătorul ar trebui să îşi păstreze costurile de producţie şi marja de profit, iar comerciantul ar trebui să rămână la aceleaşi adaosuri comerciale. Atunci, reducerea TVA, care este o taxă pe consumul final şi nu un element de cost pentru desfăşurarea activităţii, s-ar fi reflectat proporţional în preţul final.

Formularul 088: Iadul contribuabililor, pavat cu bunele intenții ale ANAF, anunţă capital.ro

Noua procedură a înregistrării în scopuri de TVA a devenit un chin pentru firmele din România. Pe lângă birocrația excesivă acuzată de reprezentanții mediului de afaceri, există și indicii temeinice că formularul 088 ar putea încălca directive comunitare.

"Limitarea accesului pe piață pentru firmele care urmăresc fraudarea TVA". Acesta este scopul lăudabil al formularului 088 și ar fi incorect să spunem că nu-și îndeplinește menirea. Totuși, la fel ca cele mai multe dintre măsurile ANAF din ultimul timp, noua procedură a înregistrării în scopuri de TVA are mai multe efecte negative decât pozitive asupra economiei. Astfel, chiar dacă intențiile par bune, mai marii ANAF nu au luat în calcul efectul prin ricoșeu pe care îl transmite obligația de completare a acestui formular, respectiv obligațiile fiscale declarative suplimentare și, implicit, costurile logistice care apar la nivelul firmelor de bună-credință.