Pontajul în luna februarie: Câte zile lucrătoare au fost?

Statul de salarii este, potrivit normelor legale în vigoare, un document cu două întrebuinţări majore: acesta serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor şi al contribuţiilor şi al altor sume datorate, fiind totodată şi document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Prin urmare, statul de salarii nu poate lipsi unei societăţi comerciale, indiferent de domeniul în care activează aceasta.

În cea de-a doua lună a anului, conform Codului Muncii, salariaţii cu program normal, de luni până vineri, nu au beneficiat de zile libere legale. Totuşi, în condiţiile în care 2016 este an bisect,  februarie a avut 29 de zile calendaristice, în loc de 28, ceea ce înseamnă că şi zilelor lucrătoare din lună li s-a mai adăugat una.

Astfel, potrivit calculelor noastre, luna februarie a avut 21 de zile lucrătoare.

Vă reamintim că 19 februarie -  "Ziua Brâncuşi" a fost zi de sărbătoare naţională, dar nu şi zi nelucrătoare pentru salariaţi. În aceste condiţii, angajaţii au lucrat normal pe 19 februarie.

Notă: Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt stabilite exclusiv de Codul muncii. Potrivit acestuia, persoanele care lucrează conform unui program de lucru normal, de luni până vineri, se mai bucură în 2016 de şapte zile nelucrătoare de sărbătoare legală (din totalul celor zece libere legale rămase, trei pică în zile de weekend). Detalii suplimentare despre acest subiect găsiţi aici. 

Ce informaţii trebuie să completezi în statul de salarii?

Statul de salarii este reglementat de Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 3512/2008, care aprobă normele specifice de întocmire şi utilizare a documentelor financiar contabile.

De altfel, statul de salarii are două întrebuinţări importante: serveşte ca document pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor şi al contribuţiilor şi al altor sume datorate, fiind totodată şi document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Reglementările legale stabilesc că documentul se întocmeşte lunar (pe secţii, ateliere, servicii etc), într-un exemplar sau în două, după caz. La baza unui stat de salarii stau, printre altele, documentele care atestă timpul lucrat efectiv, listele de avans, de concedii de odihnă sau certificatele medicale.

De asemenea, statele de salarii trebuie să includă plăţile făcute în cursul lunii, cum sunt: avansul, lichidările, indemnizaţiile de concediu, astfel încât să ofere o imagine cuprinzătoare asupra întregii sume a salariilor calculate şi a reţinerilor legale din perioada de decontare respectivă.

Statul de salarii trebuie sa conţină, în mod obligatoriu, cel putin informaţii despre:

• denumirea unităţii, secţiei, serviciului etc;
• denumirea formularului;
• întocmit pentru luna, anul;
• numele şi prenumele salariaţilor;
• venitul brut;
• contribuţia individuală de asigurări sociale;
• contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj;
• contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate;
• cheltuieli profesionale;
• venitul net;
• deducere personală de bază;
• deduceri suplimentare;
• venitul bază de calcul;
• impozitul calculat şi reţinut;
• salariul net.

Totodată, statul de salarii trebuie semnat, pentru confirmarea exactităţii calculelor, de către persoana care îl întocmeşte.

Referitor la arhivarea statului de salarii, acesta se păstrează fie la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăţi, fie la compartimentul care a întocmit statele de salarii, după caz.

-------------

Rectificare (05.04.2016): Într-o versiune anterioară a acestui articol scria că statul de salarii este reglementat de Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 3512/2008. Acest act normativ a fost însă abrogat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile, în vigoare de la 1 ianuarie.