Moțiunea simplă împotriva ministrului justiției a fost adoptată. Ce presupune aceasta?

Moțiunea simplă inițiată de Partidul Socialist Democrat (PSD) împotriva ministrului justiției, Raluca Prună, a fost adoptată astăzi de Camera Deputaților cu 155 de voturi "pentru", potrivit mediafax.ro. Prin aceasta, inițiatorii au cerut demisia ministrului justiției, în contextul în care aceasta a susţinut în plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) că a minţit judecătorii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în privinţa fondurilor alocate pentru penitenciare.

''Eu am minţit acolo spunând că noi am asigurat buget pentru şapte penitenciare a câte 150 de milioane pentru fiecare penitenciar, ergo ("adică" - n.red.) aproape un miliard de euro, dar astea erau nişte bune intenţii, pentru că în realitate în buget noi nu avem aceşti bani. Aşa s-a întâmplat şi cu investiţiile. Pe mine nu mă costă nimic şi pe niciun ministru să facem o foaie foarte frumoasă, să spunem că ne trebuie două miliarde de euro ca noi să avem o infrastructură de top în România, dar câtă vreme nu ai acoperire în buget, lucrurile astea nu se vor întâmpla. Deci acest guvern, pe care mă simt obligată să îl apăr nu neapărat pentru că fac parte din el, acest guvern a moştenit asta, o colecţie de bune intenţii. Şi a trebuit eu să ies să spun că nu pot să fac şapte penitenciare, că nu am bani (...)", a declarat Raluca Prună în şedinţa CSM, potrivit sursei citate.

Cu toate acestea, adoptarea în Parlament a unei moțiuni simple pentru demiterea unui ministru nu este de natură să oblige Guvernul să demită ministrul respectiv. În Constituția României se prevede faptul că Senatul sau Camera Deputaților poate adopta o moțiune simplă prin care să-și exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă/externă, ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Textul Constituției nu stabilește însă că, odată cu exprimarea acestei poziții, oricare dintre Camere ar putea să dispună și luarea unor măsuri concrete cu privire la acea problemă și care să fie obligatorii pentru Guvern, cum ar fi revocarea din funcție a unui ministru.

Așa cum reamintește Curtea Constituțională într-una dintre deciziile sale (Decizia nr.148 din 21 februarie 2007), în sistemul constituțional al României controlul parlamentar este lipsit de sancțiune, cu excepția moțiunii de cenzură, care are ca efect obligatoriu demiterea întregului Guvern.

"Prin moţiunea simplă s-a pus la dispoziţia parlamentarilor un instrument mai eficient de realizare a funcţiei de control a Parlamentului asupra Guvernului, dar adoptarea unei moţiuni simple nu are ca efect juridic direct revocarea unui membru al acestuia. Moţiunea simplă are, însă, efecte în plan politic, marcând o victorie a forţelor politice care au iniţiat-o şi susţinut-o, cu  un  ecou  corespunzător  în  opinia  publică.  Aşadar,  lipsa  unui  asemenea  efect  juridic  a moţiunii  simple  nu  atrage  consecinţa  anihilării  efectelor  sale  politice,  deoarece,  în  situaţia  în care executivul ignoră moţiunea simplă, cele două Camere ale Parlamentului au posibilitatea să recurgă, dacă se impune, la moţiunea de cenzură", potrivit deciziei citate.